Prima expeditie româneasca în Siberia a fost o reusita

O echipa formata din cercetatori de la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca si de la Centrul de Cercetari Biologice Jibou au organizat, în perioada 15 iunie – 15 iulie 2018, prima expeditie româneasca de studiere a efectelor schimbarilor climatice asupra Marii Paduri Boreale, un proiect unic prin complexitatea lui la nivel stiintific mondial RO-CRESS (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia).

rn

Astfel, 11 reprezentanti ai Gradinii Botanice „Alexandru Borza” – UBB, Cluj Napoca, ai Gradinii Botanice „Vasile Fati” din Jibou, dar si ai Asociatiei Gradinilor Botanice din România au pornit vineri, 15 iunie, din Jibou, pe un traseu de circa 20.000 de kilometri ce traverseaza Ucraina si apoi Rusia, prin Moscova – Chelyabinsk – Novosibirsk – Irkutsk – Chita – Vladivostok si retur, cu posibilitatea efectuarii unui detur în zona Muntilor Caucaz.
Echipa a fost formata din Cosmin Sicora – directorul Centrului de Cercetari Biologice (CCB) Jibou; Sabin Badarau – UBB; Laszlo Zoltan – UBB; Alexandru Stermin – UBB; Nicolaie Hodor- UBB; Romulus Stan – Gradina Botanica din Cluj-Napoca; Ioan Zai – UBB; Daniel simonca – CCB Jibou; Gabriel Mladin – CCB Jibou; Dan Turc – CCB Jibou si Sebastian Olaru – jurnalist Agerpres.
Potrivit organizatorilor, expeditia a facut parte dintr-un proiect mai amplu care urmareste efectul schimbarilor climatice asupra Padurii Boreale ce acopera emisfera Nordica si reprezinta un veritabil „plamân verde” al Terrei.
”Va fi prima expeditie de aceasta amploare ce va duce în teren aparatura sofisticata de masurare a parametrilor fiziologici ai plantelor, ce va permite o estimare de precizie a gradului de amenintare a acestui tip de ecosistem si a ecosistemelor învecinate. Echipa de cercetare este una multidisciplinara, acoperind domenii precum: botanica, geografie, entomologie, zoologie, dendrologie si fiziologie vegetala – fotosinteza. Cercetarea va contribui la cresterea bazei de date cu privire la schimbarile climatice si va fi cu atât mai relevanta cu cât datele provin dintr-o zona mai putin explorata de cercetatorii internationali. Partea Euro-Asiatica a studiului va fi urmata, în anii urmatori, de o supraveghere a zonei Nord-Americane. Metodologia folosita a fost validata în studii de mai mica amploare”, au precizat la plecare reprezentantii UBB.
„Expeditia RO-CRES a ajuns la final. Suntem din nou acasa, dupa mai bine de 25.000 de kilometri strabatuti pe doua continente. Detalii despre ultima zi a expeditiei, pe blog.

rn

Ziua 31 a expeditiei RO-CRES ar fi trebuit sa fie ultima, adica cea în care sa ajungem acasa. Asa cum va spuneam în episoadele anterioare, defectiunile uneia din masini ne-au dat peste cap programul initial, asa încât dimineata zilei ne-a gasit la circa 1.700 de kilometri de casa (nu la 1.500, cât am crezut intial), în localitatea de litoral Samsun, din Turcia. Doar una din masini, cea de la UBB Cluj, n-a mai înoptat, ci a continuat drumul spre tara.
Celelalte doua masini au plecat la drum, din Samsun spre Istanbul, traversând muntii Pontici (sau ai Marii Negre, daca vreti), prin fostul imperiu al hititilor. Un spectacol impresionant, urmat de un alt spectacol: cel al fostei capitale a imperiului otoman, Istanbul, un oras imens, cu zgârie nori, dar si cu cartiere foarte sarace. Istanbul este cel mai mare oras din lume care se întinde pe doua continente, Europa si Asia.
Cea mai mare parte a cartierelor sale se gasesc pe pintenul din extrema sud-estica a Europei, despartita de cele asiatice prin Marea Marmara si Strâmtoarea Bosfor. Am admirat si noi o noua mare de pe traseu, dupa cea a Japoniei, Caspica si Neagra si am traversat orasul din partea asiatica în cea europeana prin tunelul ce face legatura între continente, chiar pe sub Strâmtoarea Bosfor.
Ajunsi din nou în Europa, soarta ne-a testat din nou nervii, si asa întinsi de oboseala acumulata în cele 30 de zile. În momentul în care am vrut sa plecam dintr-o benzinarie unde am oprit pentru alimentare, una din masini nu a mai vrut pur si simplu sa intre în viteza. Emotii, panica si gânduri nu tocmai ortodoxe. Ajutorul a venit însa, în mod nesperat, de la un angajat al statiei de carburanti care, desi stia doar limba turca, s-a oferit sa sune un prieten, vorba concursului TV, care a venit si chiar a reusit sa repare defectiunea care aparuse în mod neasteptat.
Am rasuflat usurati si am plecat din nou la drum, calatorind ore în sir, zi si mai apoi noapte si iar zi, prin Turcia, mai apoi prin Bulgaria, pe lânga Sofia, pentru a intra în cele din urma în tara, pe la vama Vidin-Calafat. Se întâmpla asta în ziua 32 a expeditiei, la ora 7.00 dimineata, pe când colegii de la UBB care au plecat cu prima masina aveau deja la activ o noapte dormita în paturile de acasa.
În drum spre casele noastre am gustat o româneasca ciorba în pâine, la Herculane si ne-am luat doza de energie de la situl Sarmisegetuza Ulpia Traiana.
Odata cu micsorarea distantei fata de casa, au crescut emotiile revederii cu cei dragi, dublate însa de gânduri de regret pentru finalul unei aventuri poate unica în viata, pentru multi dintre noi. Dar despre gânduri si concluzii, vom reveni în zilele ce urmeaza.
Dupa doua zile si o noapte de mers aproape încontinuu, am ajuns, în 16 iulie, spre seara, fiecare pe casele noastre. Unii la Zalau, altii la Jibou, la Tamasa sau la Cluj. Am pus punct astfel, cu succes, unei incredibile calatorii de peste 25.000 de kilometri, de-a lungul si de-a latul eurasiei. Asa cum spuneam, mai multe, zilele ce vor sa vina. Deocamdata, vorba lui Sandu, sa ne linistim sufletele”, scrie pe blogul expeditiei Sebi Olaru.