Deteriorarea finantelor publice in Romania
Deficitul bugetar estimat la -7,8 la suta din PIB pentru anul 2009 (fata de -5,4 la suta in 2008 si fata de -7,3 la suta angajat in acordul cu FMI) vorbeste de la sine. Cheltuim mult si adeseori prost, mult peste veniturile pe care le incasam.
Mai grav apare ca actualul blocaj politic ingheata in Parlament pachetul de masuri active, reformatoare, pentru care si-a asumat guvernul actual raspunderea. Ele se impun cu atat mai mult cu cat pe primele noua luni ale anului 2009 am cheltuit 7,2 la suta din PIB cu personalul bugetar si doar 3,7 la suta din PIB pentru investitii, intr-un an care trebuia sa fie martorul reasezarii noilor fortelor economice si sociale creatoare de valoare pe termen lung. Or, noi abia in miezul crizei economice regandim aceste forte.
CULOAREA POLITICA, MAI IMPORTANTA DECAT CV-UL
Cel mai naucitor lucru imi pare insa ca politicienii, indiferent de profesie, se dau mai nou economisti si cladesc „credibilitatea” administratiei publice. Ba unul chiar ajunge vice-guvernator, cu votul Parlamentului. Vorbesc despre toti si toate, la orice ora din zi sau noapte. Sunt concentrati asupra campaniei electorale. Problemele politico-administrative, responsabilitatea sau eficienta guvernamentala, oricare ar fi acel guvern, sunt lasate in grija altora, iar ei, la randul lor, o transfera asupra altora si tot asa pana ce realizam ca strategia asternuta pe hartie ramane neaplicata si vin alte alegeri.
Pana cand sistemul de pensii este bazat pe venituri, nu pe contributie, ne va infunda si mai adanc in groapa bugetara.
Investitiile publice, care pot debloca ciclurile economice, raman si ele discursuri politice de rang doi sau trei sau chiar patru. Or, fara investitii majore nu poti spera la o redresare si crestere economica sustinuta. In realitate, din fondurile alocate investitiilor pentru anul 2009 (7 la suta din PIB), in primele noua luni s-au cheltuit doar jumatate. Mare parte din acestea sunt cheltuieli de capital din resurse interne (3 la suta din PIB) pentru investitii in drumuri, canalizare si alimentare cu apa, constructii de case pentru tineri, scoli, sali de sport si spitale, dotari si reparatii, imbunatatiri funciare si protectia mediului. Restul provine din resurse externe (0,7 la suta din PIB), din care cam jumatate sunt fonduri rambursabile, iar cealalta jumatate, nerambursabile.
Asadar, in primele trei trimestre ale anului 2009, am investit un total de circa 18 miliarde lei (13,2 la suta din cheltuielile bugetare totale efectuate in primele trei trimestre). Pe ansamblu, contractia investitiilor private este dublata de reducerea severa si a cheltuielilor publice de capital, cu 8,3 la suta (in valori nominale – lei), in primele trei trimestre ale anului 2009 raportat la aceeasi perioada din anul 2008 (in conditiile unei inflatii de 4,9 la suta la sfarsitul lui septembrie 2009 fata de septembrie 2008). Contractia similara a PIB a facut, insa, ca ponderile cheltuielilor de capital in PIB sa se mentina apropiate in primele trei trimestre: 3 la suta in 2009, versus 3,2 la suta in 2008.
ESEC IN REDUCEREA CHELTUIELILOR BUGETARE
Ajustarea cheltuielilor bugetare in anul 2009, ca principala masura anti-criza, se intrevede ca un efort esuat in criza politica actuala. Spun asta pentru ca in pofida inghetarii salariilor din sistemul public, a diminuarii cu 20 la suta a personalului din cabinetele demnitarilor (ministri, secretari de stat si sefi de agentii), a renuntarii voluntare la 20 la suta din salariul net al ministrilor, cheltuielile cu personalul au crescut de la 5,3 la suta in PIB in 2008, la 7,2 la suta in 2009.
Cresterile salariale adoptate la sfarsitul anului 2008 si-au aratat efectele brutal in 2009. Se adauga, acum, si intarzierea intrarii in vigoare a pachetului de masuri vizand restructurarea agentiilor guvernamentale, legea salarizarii unice si diminuarea drepturilor salariale bugetare cu 15,5 la suta in ultimele luni ale anului curent.
