Profesorul George Petruca – personalitate salajeana a Marii Uniri

Profesorul si jurnalistul George Petruca este una dintre personalitatile salajene marcante din generatia Marii Uniri mai putin cunoscute. A participat la marele praznic national de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 in calitate de delegat ales din cercul electoral Diosod si a votat Unirea Transilvaniei cu Romania.

rn

S-a nascut la data de 4 mai 1894 in localitatea Crasna, fiul lui Aurel si Iulia. A urmat cursurile scolii primare din Crasna, in perioada 1900-1904, iar cele liceale la Colegiul Wesselenyi din Zalau, in perioada 1904-1912.
Tatal sau fiind sarac, fara posibilitati de a-l intretine la o facultate, a gasit o oportunitate. Cum biserica ii ajuta pe multi copii saraci sa-si definitiveze studiile, a fost inscris si el la Facultatea de Teologie din Gherla, pe care a absolvit-o in anul 1916.
Dupa absolvirea studiilor superioare in teologie se inscrie la Facultatea de Litere la Universitatea din Budapesta. Aici l-au surprins evenimentele din toamna anului 1918.

rn

Semnatar al Unirii Transilvaniei cu Romania

rn

in luna septembrie se reintoarce in Salaj, iar la sfarsitul lunii octombrie 1918, dupa cum afirma ulterior, a plecat la Jibou, pentru a se „pune in slujba luptei pentru autonomia Transilvaniei si unirea ei cu Romania”.
La Jibou s-a stabilit in casa doctorului Bozac si a avut mai multe consfatuiri cu avocatii Aurel Hetco, Ladislau Ghiurco si Ioan Bozac. impreuna au stabilit „convocarea unei intruniri generale a tuturor romanilor, pentru organizarea noastra militara si politica. Adunarea s-a tinut la 19 noiembrie, in curtea bisericii, fiind de fata vreo opt sute de oameni. Cu aceea ocazie au luat cuvantul mai multi intelectuali, explicand rosturile adunarii, dupa care s-au constituit consiliul national si garda nationala romana din orasul si plasa Jibou. in functia de comandant al garzii a fost desemnat locotenentul Aurel Hetco, avocat, unul dintre conducatorii locali ai luptei nationale. in activitatea desfasurata ulterior, locotenentul Hetco s-a dovedit un bun si priceput organizator si conducator al actiunilor militare.
in a treia decada a lunii noiembrie, cand au avut loc alegerile de delegati pentru Adunarea Nationala de la Alba Iulia, in cercul electoral Diosod au fost alesi: avocat dr. Ladislau Ghiurco din Domnin, avocat dr. Aurel Hetco, locotenent in rezerva, si Gheorghe Petruca din Jibou, Dionisie Pop Moldovan din Brusturi si Laurentiu Avram din Chiesd. La adunarea de la Alba Iulia, au fost insotiti de peste o suta de persoane, in marea lor majoritate tarani.
investit cu calitatea de delegat, George Petruca a luat parte activa la lucrarile Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, unde s-a hotarat cu unanimitate unirea Transilvaniei cu Romania.

rn

Activitatea profesionala dupa Marea Unire

rn

Dupa Marea Unire a plecat la Cluj sa-si definitiveze studiile. Astfel in anul 1921 si-a luat capacitatea de profesor pentru limba romana si latina. intre timp a trecut si doua examene la drept. De asemenea, in anul 1920 a ajutat la infiintarea liceului evreiesc „Tarbut” din Cluj, unde a predat pana in anul 1922.
in anul 1922 a trecut la liceul de baieti „George Baritiu” din Cluj. Preda inca la prestigiosul liceu clujean in vara anului 1940, cea mai neagra vara din istoria tarii noastre. Prin ultimatumul societic Romania a pierdut Basarabia si nordul Bucovinei, iar in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Ardealul a fost cedat Ungariei horthyste.

rn

Calvarul horthyst si pro-comunist

rn

in urma ocuparii Ardealului a avut de suferit si George Petruca, care se gasea la Cluj. El spunea ca a ramas la Cluj mai ales din cauza asa-zisilor legionari, pe care ii critica mereu in corpul profesoral, in urma carora s-a ales „pe cap” cu un inspector general. Pe data de 15 martie 1941 a fost mutat de guvernul maghiar la Salonta. De asemenea, in ziua de 6 iulie 1941 a fost arestat pentru ca, spunea el mai tarziu in timpul anchetei, a elogiat armata sovietica, sustinand ca aceasta va invinge „cu toate sfortarile fascistilor”. Desi a fost pus in libertate din lipsa de probe, procesul a durat pana in iunie 1942, cand a fost achitat.
in luna octombrie 1944, in urma eliberarii Ardealului a ajuns iar la liceul de baieti „George Baritiu” din Cluj, pe care l-a condus, in calitate de director, pana in august 1945, cand s-a intors din refugiu vechiul titular. A functionat aici pana in octombrie 1948. in urma reformei invatamantului dupa model sovietic din anul 1948 a fost incadrat la scoala Tehnica Metalurgica C.F.R. Cluj, iar de aici, in lipsa de ore suficiente, a fost detasat la scoala Elementara nr. 5, ciclul II, unde a functionat pana la pensionare.

rn

Sub supravegherea stricta a Securitatii

rn

George Petruca a avut de suferit in timpul ocupatiei horthyste, dar si dupa instaurarea administratiei sovietice si apoi romanesti in Transilvania.
Dupa cum reiese din procesul verbal incheiat la 15 aprilie 1945 in sedinta Comitetului Sindicatului Corpului Didactic Secundar si Primar din Cluj, George Petruca a fost propus pentru lagarul de internare, el fiind deja retinut la Politie pentru a i se face formele de internare. A fost acuzat ca a colaborat cu autoritatile maghiare in timpul ocupatiei. Are insa sustinatori si este pus in libertate provizorie.
Odata cu instalarea regimului totalitar comunist a fost urmarit permanent, dupa cum reiese din documentele fostei Securitati, care l-a incadrat cu informatori si i-a deschis dosar de Urmarire Informativa.
Dintr-o nota a delatorului cu nume de cod „Victor Chiorean” trimisa Securitatii la data de 7 august 1950 aflam ca s-au „intalnit” in ziua de 3 august 1950 in Cluj: „Vorbind de evenimentele zilei imi spune ca in Sambata trecuta in 29 Iulie 1950 l-a auzit vorbind la radio Europa libera pe Augustin Popa, spunea lucruri bine – zice el – si vorbea de schimbarea careva sa vina si mai spunea ca nimeni sa nu faca nimic caci cei cari vor face rau vor fi sanctionati fara crutare”.
Acelasi delator informa Securitatea ca Petruca spunea: „as vrea insa sa vad vre-o schimbare, sa mai ajung sa pot activa pana a imbatrani prea tare”.
in urma acestor note informative, Securitatea clujeana propune ca George Petruca sa fie urmarit informativ si incadrat cu mai multi delatori.
Alte informatii despre George Petruca le aflam de la delatorul cu nume de cod „Dragoman”, care spune ca s-a intalnit cu acesta pe data de 2 iulie 1959 si i-ar fi spus, printre altele: „sunt domnule evenimente mari, uita la Berlin duminica se tin alegeri presedintiale, cu tot protestul rusilor, alegerile acestea au o semnificatie oarecare tocmai acum dupa conferinta de la Geneva si cu conferinta de la Geneva occidentalii o sa-si impuna vointa lor”.
intr-o alta nota informativa data Securitatii la 19 mai 1964, delatorul „Cabulea Traian” spune ca l-a intalnit pe George Petruca in ziua de 9 mai 1964 si ca se simtea „destul de bine” si ca primise vizita mai multor fosti detinuti politici.
Din pacate, sperantele lui George Petruca si a tuturor romanilor in urma declaratiei de independenta fata de rusi din aprilie 1964 si amnistierea generala a tuturor detinutilor politici s-au dovedit desarte. in urma declaratiei din aprilie, dictatorul Gheorghiu Dej a decedat in urma unui cancer galopant, iar urmasul sau, Nicolae Ceausescu, dupa o scurta perioada de dezghet ideologic, a introdus un regim dictatorial sever si un desantat cult al personalitatii.
George Petruca, personalitate salajeana marcanta din generatia Marii Uniri a sfarsit la Cluj, in luna noiembrie 1978, la venerabila varsta de 84 de ani, intr-o nemeritata uitare.

rn

Dr. Marin Pop, Sef sectie Muzeografie-muzee locale din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau