Declinul frustrant al nivelului de trai din cei 28 de ani de la revolutie
Din datele oficiale de la Institutul National de Statistica si de la Banca Nationala reiese ca economia Romaniei arata acum mult diferit fata de 1990, iar unii indicatori dau de gandit cu privire la nivelul de trai real al populatiei. Consumam in prezent mai putina carne si mult mai putin unt, numarul pensionarilor e mult mai mare, natalitatea e semnificativ mai redusa, iar bugetarii sunt mai multi decat in 1990, la o populatie semnificativ mai mica.
rn
Datele oficiale spun ca romanii consuma in prezent mai putina carne decat in 1990. Mancam in special carne de porc sau carne de pui. Daca in 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de carne ?i produse din carne, in prezent consuma in jur 54 de kilograme anual. Consumul de carne de vita poate fi considerat un lux in ziua de azi. Consumul de carne de vita s-a înjumatatit raportat la 1990, reducându-se de la 10,9 kilograme/locuitor pe an la aproximativ 5 kilograme in prezent.
Cat despre consumul de unt, un alt aliment considerat scump de romani, acesta este de trei ori mai redus in prezent decat in 1990. Daca in 1990 un român consuma anual 1,6 kg, acum se multumeste cu o jumatate de kilogram pe an. “n schimb, de trei ori a crescut consumul de margarina, substituentul mult mai ieftin si nesanatos al untului.
S-a dublat in schimb consumul de varza comparativ cu 1990, cand un roman manca, in medie, cam 22 de kilograme pe an, iar in prezent mananca peste 44 de kilograme de varza anual.
Bem acum de doua ori mai multa bere decat in 1990. Pe de o parte, oferta produselor din aceasta categorie este mult mai vasta comparativ cu 1990, iar pe de alta parte berea este o bautura ieftina.
rn
Datoria publica – de la zero la 40 la suta din PIB
rn
În 1990, datoria publica a Romaniei era zero, dupa ce in februarie 1989 Nicolae Ceausescu a achitat integral datoria externa a Romaniei.
In prezent, datoria publica a Romaniei este de aproximativ 40 la suta din PIB, iar prognozele specialistilor spun ca aceasta va continua sa creasca. Datoria publica va creste pâna la 43,6 la suta din PIB la finele lui 2019, de la 37,6 la sfârsitul anului 2016, arata estimarile.
rn
S-au inmultit bugetarii, desi numarul total de salariati s-a redus drastic
rn
Daca in 1990 un numar de 800.000 de bugetari deserveau o populatie de 22,8 de milioane de persoane, în prezent exista peste 1,2 milioane de bugetari, la o populatie de aproximativ 19 milioane de persoane.
In schimb, daca in 1990 numarul companiilor private era nesemnificativ comparativ cu numarul celor de stat, in prezent raportul este complet inversat.
Aproximativ 96 la suta din cifra de afaceri totala a firmelor este rulata de multinationale si de companii private romanesti. “n ciuda investitiilor, averm mult mai putini salariati. Daca in 1990 Romania avea 8,2 milioane de salariati în 1990, in prezent are 4,8 milioane de salariati. Aceasta scadere este explicata, pe de o parte, prin migratia masiva a populatiei active, care prefera sa munceasca in strainatate, dar si prin cresterea semnificativa a numarului de pensionari.
rn
Avem pensionari mult mai multi;
in timp ce copiii se imputineaza
rn
In 1990, la o populatie de 23,2 milioane de locuitori, aveam 4,5 milioane de pensionari, in 2017, la o populatie de aproximativ 19 milioane de locuitori, numarul de pensionari este de 5,2 milioane. Altfel spus, in 1990 aveam un pensionar la 5,15 persoane, iar acum avem un pensionar la 3,65 persoane.
Dar raportul de dependenta intre cei care muncesc si pensionari este mult mai sumbru. Daca în 1989 exista o rata de dependenta de 2,2 salariati la un pensionar, în prezent raportul a ajuns la 0,85 de salariati la un pensionar. “ntretin acest raport sporul natural negativ si plecarea la munca in strainatate a aproape 2,5 milioane de romani, fapt care a generat atat scaderea populatiei, cat si scaderea numarului de persoane active.
Natalitatea este in continua scadere. “n 1990, in Romania s-au nascut peste 314.000 de copii. “n 2017, s-au nascut aproximativ 180.000 de copii, adica aproximativ jumatate. Astfel de cifre plaseaza natalitatea la nivelul celei din perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Natalitatea scazuta ere efecte negative pe termen lung, accentuand fenomenul de imbatranire al populatiei, dar cu impact major si in economie.
Pe de alta parte, unul din opt copii romani se naste in strainatate. “n 2015, ultimul an pentru care exista date exacte, s-au nascut in strainatate 26 de mii de copii romani.
rn
Multi licentiati, putini meseriasi
rn
Comparativ cu anul 1990, in Romania a crescut de aproape 4 ori numarul absolventilor de studii superioare. Avem mult mai multi licentiati, dar de aproape zece ori mai putini absolventi de scoala profesionala. Lipsa meseriasilor, tocmai cei de care e nevoie pe piata muncii, alimenteaza numarul mare de someri.
rn
Toate datele spun ca in judetul nostru se traieste prost
rn
Salajul a pierdut aproape jumatate
din salariati si s-a pricopsit cu de cinci
ori mai multi functionari decat in 1990
rn
Castigurile sunt mici, oamenii activi pleaca in strainatate
rn
In 2017, Salajul are o populatie de aproximativ 224.000 de locuitori. Dintre acestia, aproximativ 48.000 sunt salariati. Avem, de asemenea, aproximativ 70.000 de pensionari.
De mentionat, in acest context, ca Salajul apare pe lista judetelor unde gradul de acoperire a pensiilor din fondul special este mai mic de 50 la suta. La nivel de regiune, suntem pe ultimul loc din punct de vedere a contributiilor efective la fondul special de asigurari sociale de stat.
Trebuie spus ca aproximativ o patrime dintre salariatii din Salaj sunt bugetari. Figuram, de altfel, in topul judetelor cu cei mai multi bugetari. Avem, in prezent, de 5 ori mai multi functionari decat in 1990.
De la Revolutie încoace, judetul a pierdut de la un an la altul tot mai multi angajati din fabrici, dar a “câ?tigat” mai multi bugetari. Sa ne referim aici numai la bugetarii din aparatul administrativ, functionarii din tot felul de institutii, pentru ca numarul de profesori sau cadre medicale nu a cunoscut o cre?tere spectaculoasa.
“n baza datelor oficiale, cu 45 la suta a scazut din 1990 încoace numarul salariatilor din judetul Salaj. "n 1990, în Salaj aveau un loc de munca 78.215 persoane. “n prezent, aproximativ 48 .000 de salajeni mai au o slujba.
În paralel, birocratia s-a dezvoltat de la un an la altul. Daca în 1990 doar 790 de salajeni munceau în administratia publica, numarul lor a ajuns în prezent la peste 3.800. Asta în conditiile în care tehnologia a progresat, iar numarul populatiei deservite de functionari a scazut dramatic, ceea ce ridica semne de întrebare cu privire la utilitatea unui personal administrativ atât de numeros.
Legat de natalitate, aceste fenomen este in permanenta in Salaj sub media pe tara. Un raport prezentat luna trecuta de Directia de Sanatate Publica scotea la iveala faptul ca, din 2010 incoace, in Salaj s-au nascut, an de an, mai putini copii decat media pe tara. “n schimb, in acelasi interval 2010-2016 raportul dintre numarul nascutilor si cel al decedatilor se prezinta, pe toata durata de timp studiata, la valori negative. Ceea ce inseamna ca Salajul pierde constant din populatie.
Migratia populatiei active, apte de munca, nu ne este deloc straina. Potrivit cifrelor oficiale, 8.344 de salajeni sunt plecati din tara la munca, pentru o perioada mai mare de un an. Numarul real al acestora se apropie insa de 40.000.
Someri avem mai multi decat judetele vecine. De fapt, suntem pe primul loc din Transilvania la acest capitol. Paradoxal, pe piata muncii din Salaj e mereu criza. Angajatorii nu gasesc personal calificat, in acest caz explicatia fiind data si la noi tocmai de numarul mare de licentiati, unii in domenii in care e aproape imposibil sa profesezi, si numarul extrem de redus de meseriasi, acestia din urma fiind, practic, cei de care au nevoie companiile. Altfel spus, o fabrica nu poate functiona cu 20 de IT-isti si doi strungari, dar are toate sansele sa mearga bine cu 20 de strungari si doi IT-isti.
Iar legat de alimentele pe care isi permit romanii sa le consume, salajenii nu au cum sa stea mai bine, mai ales ca in judet castigurile salariale sunt mereu cu aproximativ 20 la suta sub media pe tara.
