Cum pierdem toti dintr-un sistem prost de instruire
Potrivit rezultatelor unui recent sondaj, cei mai multi dintre angajatori se plang ca nu gasesc forta de munca de care au nevoie, iar cand o gasesc e neadaptata, slab pregatita si plina de pretentii. Cel putin 1.000 de euro din prima luna. Daca nu, mai bine stau acasa sau merg la cules de capsuni. Competentele practice sunt ca si inexistente, explica reprezentantul unei firme care dorea sa angajeze ingineri, avand inclusiv rabdarea de a-i invata „la locul de munca” tot ceea ce nu au invatat in facultate. Sa masoare cu sublerul, de exemplu, cum recunoaste ca a facut cu unii absolventi ai unor facultatii de mecanica, simple „fabrici de diplome”, specializate in taiat frunze la caini. Departe de a ne propune o analiza in detaliu si cu atat mai mult sa impartim vinovatii, dar cum ne explicam faptul ca din peste 3.000 de absolventi de Drept, doar vreo 72 au trecut de prima proba a examenului de admitere la Institutul National de Magistratura? stop_coloana Cum ne explicam faptul ca intre barmanii, coafezele, vanzatorii sau agentii de vanzari ai anumitor firme sunt destui absolventi ai studiilor superioare care intre a pleca sau a ramane in tara au ales a doua varianta si s-au orientat catre activitati mai bine platite decat cele pentru care s-au pregatit in facultate si la master. Statul a cheltuit cu ei, ei insisi au investit bani, timp si speranta, iar la urma pierdem toti, inclusiv noi cei care asteptam ca generatiile tinere sa aduca prin nivelul pregatirii, prin creativitate, prin entuziasmul lor, o schimbare in bine in societatea remaneasca.
