Ne-am luat adio de la reducerea TVA la utilitati si servicii pentru populatie
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru prestarea mai multor servicii publice urma sa fie redusa, potrivit unui proiect de act normativ aprobat în 13 septembrie 2016 de senatori. Totusi, deputa?ii au adoptat recent documentul într-o forma modificata aproape complet, din care lipsesc inclusiv prevederile care stabileau ca pentru electricitate, gaze, caldura, canalizare si salubrizare urma sa se aplice o cota redusa de TVA de 9 la suta. Prin urmare, facturile pe care le platesc în prezent românii nu vor mai fi reduse.
Proiectul de lege pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost adoptat în 13 septembrie 2016 de senatori, iar miercuri, 19 aprilie, a primit votul decisiv al Camerei Deputatilor, forul decizional în acest caz. Pentru a intra în vigoare, actul mai are nevoie doar de promulgarea prin decret prezidential si publicarea în Monitorul Oficial.
Frma adoptata de deputati si trimisa la promulgare este schimbata aproape în totalitate fata de cea initiala, ce a trecut de Senat cu câteva luni în urma. Din cuprinsul proiectului au fost eliminate, la comisii, si prevederile referitoare la extinderea listei cu bunuri sau servicii pentru care va fi folosita o cota redusa de TVA. Concret, în varianta în care a ajuns la deputati, o cota redusa de 9 la suta s-ar fi aplicat asupra bazei de impozitare si pentru urmatoarele prestari de servicii si livrari de bunuri, pe lânga cele deja existente în legislatie: serviciile de canalizare; productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica în sistem centralizat; livrarea de electricitate; livrarea de gaze naturale; serviciul public de salubrizare a localitatilor.
Practic, prin reducerea cotei de TVA pentru prestarea de servicii publice, de la 19 la suta, atât cât este în prezent (cota standard de TVA), la 9 la suta, initiatorii proiectului urmareau îmbunatatirea nivelului de trai al contribuabililor, care ar fi scos lunar mai putini bani din buzunare pentru achitarea facturilor la utilitati. „Reducerea valorii facturilor legate de cheltuielile cu utilitatile va conduce atât la achitarea la timp a facturilor, cât si la prevenirea acumularii de datorii pe lantul furnizorilor”, era explicat în expunerea de motive ce însoteste proiectul de lege. Totodata, în motivarea demersului lor, grupul de parlamentari PNL initiatori ai propunerii explica faptul ca banii economisiti de populatie ar putea fi folositi în alte directii, astfel încât si alte ramuri ale economiei sa se dezvolte. „La nivelul economiei, veniturile suplimentare ramase la dispozitia contribuabililor vor antrena stop_coloana alte efecte pozitive prin economisire si consum de servicii prestate de agenti economici autohtoni, platitori de impozite la rândul lor”, mai scrie în documentul mentionat, potrivit avocat.net.
Alte beneficii „retezate” de deputati
În forma aprobata de senatori, erau prevazute modificari si în zona taxelor si impozitelor locale, în sensul în care persoanele care desfasoara profesii liberale urmau sa datoreze pentru cladirea în care îsi au stabilit sediul social un impozit redus, similar celui platit de persoanele fizice pentru cladirile rezidentiale (pentru locuit). De altfel, initiatorii proiectului atrageau atentia ca sarcina fiscala pentru aceste categorii de persoane a crescut considerabil de anul trecut, în baza prevederilor noului Cod fiscal, astfel ca „prevederea privind impozitarea persoanelor care desfasoara profesii liberale în cladiri nerezidentiale sau mixte la nivelul impozitului datorat de persoanele fizice pentru cladirile rezidentiale este menita sa evite împovararea excesiva a acestor contribuabili, sa evite renuntarea la practicarea profesiei si, eventual, derularea ei în zona neagra a economiei”, dupa cum este precizat în expunerea de motive anexata proiectului.
În plus, potrivit aceluiasi proiect de lege, persoanele scutite, conform legii, de plata taxelor si impozitelor locale, fie ele pe cladiri sau terenuri, s-ar fi bucurat de o astfel de facilitate începând cu luna imediat urmatoare depunerii documentelor justificative în acest sens, si nu abia de la începutul anului urmator depunerii actelor la directiile de specialitate, asa cum stipuleaza în prezent Codul fiscal. „Reducerea poverii fiscale ar trebui sa intervina la momentul în care contribuabilul se afla într-o situatie de criza si beneficiarii se afla în nevoie, si nu un an mai târziu, când de fapt este posibil ca familia sa fi depasit momentul critic, iar facilitatea sa nu mai fie de actualitate”, arata initiatorii documentului.
