Lipsa unei strategii viabile pentru dezvoltarea traficului feroviar a adus sistemul in pragul colapsului. In ultimele luni, situatia s-a agravat, Ministerul Transporturilor confruntandu-se cu problema platii salariilor. Operatorul national de cai ferate inregistra, la finele lunii iulie, datorii de aproape 3 miliarde de lei, din care aproape jumatate, catre companiile de distributie a energiei electrice. In aceste conditii, autoritatile au propus desfiintarea unor tronsoane de linie, considerate neprofitabile, desfiintarea unor gari, precum si reducerea numarului de personal.
Intr-o prima etapa, mii de ceferisti au fost trimisi in somaj tehnic. Cei de la CFR Marfa nu scapa, insa, de greu, oficiali din minister anuntand ca angajatii companiei vor ramane in somaj tehnic pana la finele anului.
Degeaba au protestat feroviarii. Gestul lor de a bloca traficul feroviar pentru cateva ore a ramas fara efect. Salariile ajung, in continuare, cu intarziere pe cardurile salariatilor, iar planul de restructurare al companiilor, ce presupune, in principal, disponibilizari, a ramas in picioare. Anul viitor, peste 12.000 de lucratori din sistem vor ramane fara slujbe.
Desi sistemul feroviar romanesc are nevoie urgenta de investitii, lucrarile in acest sens au intarziat sa apara. Astfel, am ajuns in situatia in care aproape toate garile din tara ar trebui construite, mai mult de jumatate din podurile feroviare si o treime din tunele au termenul de efectuare a reparatiilor capitale depasit. Iar in ceea ce priveste viteza medie de circulatie pe calea ferata, aceasta a scazut de la 120 km/ora in 1990, la doar 60 km/ora, in prezent.
Pana cand planul guvernantilor va da roade, datoriile companiilor cresc si mai mult, angajatii traiesc fara a avea certitudinea zilei de maine, iar calatorii asteapta in gari trenuri care s-ar putea sa nu mai vina ori zgribulesc in vagoane ruginite.