In Salaj ducem o viata de nota cinci
Datele oficiale de la Directia Judeteana de Statistica arata ca 8.344 de salajeni sunt plecati peste hotare la munca pentru o perioada mai îndelungata de un an, fara a se întoarce acasa. Mai sunt în evidente si peste o mie de salajeni care au emigrat în alte judete, cautând un trai mai bun. Desigur, numarul celor plecati peste granite, cât si în alte judete din tara este mult mai mare, numai ca nu toti merg cu contract si nu intra în statistica oficiala. Estimarile neoficiale spun ca aproximativ 30.000 de salajeni muncesc în strainatate.
Cei mai multi dintre salajenii plecati oficial, în numar de 3.094, sunt în Italia. Alti 2.438 sunt plecati în Spania. 566 de salajeni sunt plecati în Franta, 506 în Ungaria, 391 în Anglia, 304 în America, 239 în Germania si 118 în Belgia. Mai sunt salajeni, dar putini, plecati si în tari precum Canada – 38, Danemarca – 36, Suedia – 34, Elvetia – 21, Cipru – 19, Cehia – 17, Olanda – 15. În Norvegia au plecat doar 13 salajeni. Motivele pentru care au plecat din Salaj în alta tara sau alt judet sunt lesne de înteles. Au plecat pentru ca în Salaj nu sunt locuri de munca, iar cele care sunt în Salaj sunt prost platite. Au plecat si pentru ca Salajul nu le poate oferi o viata decenta, cu o infrastructura pusa la punct.
Un motiv pentru care salajenii emigreaza este calitatea vietii din Salaj. Lipsa unei infrastructuri puse la punct îi face pe salajeni sa emigreze în alte tari sau alte judete. Judetul Salaj a primit nota 5 din 10 ca urmare a unui studiu privind calitatea locuintelor populatiei din România, analiza facuta publica de ProTv. Locuintele salajenilor sunt cele mai amarâte din întreaga Transilvanie si printre cele mai saracacioase din România. Nota 5 este echivalentul saraciei cu care se confrunta populatia din judet.
Spre exemplu, locuitorii din judetele vecine Bihor, Satu Mare si Baia Mare au locuinte la un nivel de nota 7 – 8, în timp ce vecinii din Cluj au locuinte în medie de peste nota 9. Sub Salaj, în ceea ce priveste calitatea locuintelor, se afla doar judetele Olt si Vaslui, care au primit o nota care la scoala le-ar lasa corigente.
La nivel national, doar 66,7 la suta dintre locuinte sunt alimentate cu apa, 65,1 la suta din locuinte au canalizare, 96,6 la suta au energie electrica, 44,4 la suta au încalzire centrala, 84,6 la suta au bucatarie în locuinta si doar 61,9 la suta au baia în locuinta.
La nivelul judetului Salaj, conform datelor Institutului National de Statistica, doar 74,3 la suta din locuinte au apa în casa de la retea, iar doar 62,3 la suta sunt racordate la canalizare (sub media nationala). 99,7 la suta din locuinte sunt racordate la energie electrica. Doar 78 la suta din locuinte au bucatarie în casa (mult sub media pe tara) si doar 55,3 la suta din locuinte au baie (din nou sub media pe tara). Salajul are doar 34,6 la suta din locuinte cu încalzire centrala. Doar la doua criterii stam mai bine fata de media nationala, respectiv la alimentarea cu apa (cu sapte procente peste media nationala) si la alimentarea cu electricitate (cu trei procente mai mult). Stam mai prost decât media nationala la racordarea locuintelor la canalizare (cu trei procente mai putin), dar si la încalzirea centrala (cu zece procente mai putin). Stam prost decât media nationala si la a avea în locuinta bucataria si baia. Sase procente e diferenta dintre media Salajului si media ntionala în ceea ce priveste bucataria în casa si suntem cu sapte procente sub media pe tara la capitolul baie în casa.
Salajenii stau cu latrina în fundul curtii
Cea mai îngrijoratoare statistica, care ne arata cât suntem de saraci, este cea în care se arata cifrele locuintelor care au latrina în fundul curtii, fara apa si canalziare.
Sunt 49.908 locuinte în Salaj care înca mai au latrina în fundul curtii, fara a fi racordate la o retea de canalizare si apa. Cele mai multe astfel de locuinte sunt, desigur, în mediul rural – 45.825. Însa mai sunt 4.083 de locuinte si în mediul urban care mai au latrina în fundul curtii. Dintre acestea, 803 locuinte din Zalau au latrina în fundul curtii, fara apa sau canalizare.
O alta statistica îngrijoratoare arata ca din cele 63.273 de locuinte stop_coloana care sunt racordate la sistemele de canalizare, doar 31.995 de locuinte – adica 31,5 la suta din totalul locuintelor din judet si 50,5 la suta din totalul locuintelor cu canalizare – sunt racordate la reteaua publica de canalizare.
Salajenii sunt printre cei mai prost platiti români
Un alt motiv de emigrare din Salaj este lipsa locurilor de munca si ca locurile de munca sunt prost platite. În judetul Salaj s-a câstigat în ultimii ani cu peste 20 la suta mai putin decât media pe tara, iar statistica de anul acesta spune ca salarile salajenilor sunt cu circa 25 la suta mai mici decât media pe tara. Media salariala din Salajul anului 2016 este echivalenta cu media salariala nationala din 2008. Un salajean câstiga în medie 1.327 pe luna, cam cât câstiga în medie un român în anul 2008.
Cel mai bine platiti salajeni sunt cei care lucreaza în administratia publica, iar cel mai prost sunt platiti cei din comert si hotelierii. În judetul Salaj, cel mai prost sunt platiti angajatii din comert, cei care se ocupa cu actele pentru tranzactiile imobiliare, hotelierii si personalul din restaurante.
Cea mai mare diferenta între câstigul salarial mediu national si cel din judetul Salaj este pentru cei care lucreaza în sectorul informaticii si al comunicatiilor. Daca pe un astfel de post în Salaj se câstiga 1.465 de lei, la nivel national, pe acelasi post se câstiga cu 1.800 de lei mai mult, adica 3.357 de lei. O diferenta mare salariala gasim si pentru cei care lucreaza în activitati de intermedieri financiare si asigurari. Daca în acest domeniu medie salariala pe tara este de 3.708 lei, în Salaj media salariala este de doar 2.406 lei. Un muncitor în comertul salajean câstiga în medie 854 de lei, în timp ce pe acelasi post, la nivel national se câstiga 1.412 lei. Ca hotelier, ospatar sau bucatar, un salajean câstiga în medie 774 de lei. Pe acelasi post, un român câstiga în medie 958 de lei.
Drumurile sunt proaste
Un alt motiv pentru care salajenii emigreaza este infrastructura rutiera. Reteaua de drumuri judetene masura, la nivelul anului 2014,
632 de kilometri, respectiv 12 la suta din totalul retelei existente la nivelul regiunii Nord-Vest. Dintre drumurile judetene sunt drumuri care au îmbracaminti bituminoase: 80 de kilometri (12,7 la suta din total); îmbracaminti rutiere usoare: 433 de kilometri (68,4 la suta).
Sunt însa si drumuri judetene pietruite: 116 kilometri (18,4 la suta), dar si drumuri judetene de pamânt: 3 km (0,5 la suta).
Din perspectiva starii de viabilitate a drumurilor judetene din Salaj, se observa faptul ca zonele cele mai deficitare sunt cele din vestul, estul si sudul judetului, la granita cu Bihor si Cluj. Drumurile cu starea cea mai proasta sunt DJ 109P (Halmasd – Ip – Camar – limita jud. Satu Mare), DJ 191D (Nusfalau – Boghis – Valcau de Jos – Sâg – Tusa – limita jud. Cluj), DJ 108A (limita jud. Cluj – Bogdana), DJ 108N (limita jud. Cluj – Mesteacanu, Cuzaplac – Petrindu – limita jud. Cluj), DJ 191C (Nusfalau – Huseni), DJ 108E (Cheud – limita jud. Maramures), DJ 109E (Lozna – Rus – Dobrocina – limita jud. Cluj), DJ 108S (Cernuc – Zalha).
Drumurile comunale din judet aveau, la finele anului 2014, o lungime totala de 873 de kilometri. Din acestea, sunt drumuri cu îmbracaminti bituminoase: 19 kilometri (2,2 la suta din total); cu îmbracaminti rutiere usoare: 247 de kilometri (28,3 la suta). Dar aproape jumatate din drumuri sunt pietruite. Drumurile pietruite din Salaj au o lungime de 360 km (41,2 la suta); iar cele de pamânt însumeaza 247 de kilometri (28,3 la suta).
