Platim luna de luna bani grei pentru ca in caz de boala sa beneficiem de servicii medicale gratuite. La un salariu de 1.000 de lei, angajatului ii sunt retinuti 52 de lei, iar angajatorul are obligatia de a vira la bugetul asigurarilor de sanatate alti 55 de lei. Asta inseamna peste 100 de lei pentru un singur individ.
Cu toate acestea, de ani buni nu auzim nimic altceva decat ca sistemul sanitar duce lipsa de bani, ca spitalele sunt inghitite de datorii. Despre eventuale investitii in modernizarea aparaturii ori a saloanelor nici ca poate fi vorba. Iar daca da ghinionul peste tine, iar boala te trimite in spital… vai de tine si de buzunarul tau! Nu de alta, dar personalul de acolo, te va instiinta ca nu dispun de materialele necesare tratarii tale si te vor indruma spre farmacii. De la pansament si trusa de perfuzii, pana la medicamente, totul costa, desi ani de-a randul statul si-a retinut partea din salariile romanilor, iar produsele amintite ar trebui sa fie acordate gratuit, ca parte a asistentei medicale din spital. Ca sa nu mai vorbim despre conditiile mizere pe care pacientul le are de suportat in unitatile medicale de stat. Ca urmare, nu putem sa nu ne intrebam: Unde sunt banii nostri? Ce s-a ales de contributiile noastre lunare?
In tot acest rastimp, piata farmaceutica prospera. Din pacate, asta nu inseamna ca suntem si mai sanatosi, durata de viata a romanilor fiind, de altfel, printre cele mai scazute din Europa. Suntem campionii continentului la morta-litatea provocata de cancerul de col uterin si de san, iar sifilisul si tuberculoza, boli extrem de rare in Vest, ne lovesc cu putere. Dar, de ce ne mai miram, cand, de la un guvern la altul, managemenul este tot mai prost, iar carentele sistemului de sanatate sunt atat de grave! Pentru programele nationale de sanatate s-au cheltuit sume importante, dar degeaba. Romanul ramane si bolnav si cu banii luati.

Post Views: 64