Comunitatea evreiască – gloria şi decăderea unei culturi aparte a Zalăului

În Zalău a existat o numeroasă comunitate evreiască care s-a implicat în problemele sociale din oraş până în anul 1950, când marea majoritate a evreilor din Zalău au migrat spre Israel. 

În Zalău a existat chiar şi o sinagogă, construită în anul 1903. Dimensiunea sinagogii era de 19 metri pe 15 metri, iar lângă ea exista casa hahamului (rabinului), baia rituală, măcelăria rituală. Sinagoga a fost lăsată începând cu anul 1955 în ruină, iar în 1970 a fost vândută şi demolată. Istoria importantă a evreilor zălăuani se încheie în anul 1985, când s-a înfiinţat în Zalău un curs de Talmud Tora şi un cor condus de Rosenfeld Emil, ultimul eveniment important din istoria comunităţii.
Evreii din Zalău au avut şi pe plan cultural şi social numeroase organizaţii. Alături de acestea au funcţionat şi organizaţii caritabile evreieşti precum Reuniunea femeilor izraelite şi reuniunea fetelor izraelite.
Pe plan economic, evreii din Zalău au avut un cuvânt greu şi important de spus. Evreii Jakabffy Isac şi Low Laszlo erau mari proprietari de terenuri în Zalău după anul 1918, iar Friedmann Ferenc şi Fried Dezideriu erau proprietari de fabrici din oraş. Evreii din Zalău conduceau în perioada interbelică o fabrică de cărămizi, o moară şi presă de ulei, o fabrică de spirt, o fabrică de ţigle, dar se ocupau şi cu treburi economice.
În 1930 în Zalău erau 147 de comercianţi evreieşti, însemnând 25 la sută din numărul de comercianţi din Zalău. Firma evreilor Zuckermann şi Schwartz era cea mai mare unitate comercială pentru comerţul cu îmbrăcăminte şi încălţăminte din Zalău.
Au fost şi evrei implicaţi în viaţa politică, însă niciunul nu s-a aflat candidat pe listele Partidului Evreiesc din România. Evreii din Zalău s-au aflat tot timpul în partide precum PNŢ, PSD şi Uniunea Naţională.  stop_coloana
Dacă vorbim despre numărul evreilor din Zalău trebuie spus că acesta a crescut constant până la condamnabila mare deportare a naziştilor. La 1860 erau 7 evrei în Zalău, iar în 1900 erau deja 326 de evrei în oraş. “n 1928 erau 818 evrei. Întreaga comunitate evreiască, în mod barbar, a fost trimisă în 1944 la lagărul de la Auschwitz. 92 de familii de evrei din Zalău, însumând 541 de persoane, au fost anunţate să-şi facă provizii pentru 15 zile, li s-a confiscat toată averea şi au fost duşi pe jos la Gara din Zalău. De acolo, evreii au fost duşi la ghetoul din Cehei, apoi au fost transportaţi la Auscwitz în cadrul celei mai mari crime împotriva umanităţii. Înainte de marea deportare inumană, evreii din Zalău au fost duşi în 1941 pe frontul antisovietic, unde au muncit forţat la apărare. După 1945 au reuşit să se întoarcă în Zalău 145 de evrei, care au părăsit oraşul în perioada 1950 – 1955.
În Zalău exista şi un cimitir evreiesc în suprafaţă de 7.209 metri pătraţi, unde se găsesc 162 de morminte. Ultimul mormânt a fost ridicat în 1993 pentru familia Hermann. Cimitirul are câteva pietre funerare de mare valoare artistică.
În Zalăul anului 1927 erau 5 sârbi, 30 de ruşi, 30 de bulgari, 3 turci şi 88 de persoane cu altă naţionalitate decât maghiară, germană, slovacă, evreiască, sârbă, rusă, bulgară şi turcă.
Datele prezentate în articol au fost preluate din lucrarea „Zalău – un oraş la frontiera de nord-vest a Transilvaniei”, a lui Nicolae Gudea şi Valer Părău.