Comuna Crişeni işi tratează marii investitorii ca pe sclavi
Pe strada marilor intreprinderi care aduc bani grei comunei este mizerie şi beznă
Despre ce face Primăria comunei Crişeni, mai bine zis ce nu face, nu poţi afla mai nimic, pentru că nu şi-a mai actualizat site-ul de cinci ani. Ce atâta transparenţă?! Am încercat să aflăm care este bugetul comunei pe anul 2016, dar n-a fost chip. Primarul interimar Vasile Bogdan n-a fost de găsit nici joi, nici vineri. Telefonul lui, ca de altfel şi cel din primărie, a ţârâit de fiecare dată în gol. Nici la e-mail-ul trimis n-am primit răspuns. Ni se confirmă în schimb din informaţiile de la Consiliul Judeţean Sălaj că Crişeni este una dintre cele mai bogate comune din judeţ. Şi asta datorită marilor întreprinderi industriale care s-au aşezat pe teritoriul său, vreo 15 la număr, plus societăţile comerciale “de buzunar”, contribuabili cu până la 9 angajaţi. Foarte mulţi întreprinzători au deschis aici afaceri având în vedere proximitatea de Zalău. Practic, nici nu ajungi în gara din Zalău şi intri în Crişeni. Toate aceste întreprinderi pompează anual în bugetul primăriei sute de milioane de lei. Din taxe şi impozite administraţia locală ar fi putut face ca această comună să arate “bibelou”. Dar slaba gospodărire, nepriceperea edililor, lipsa unei viziuni coerente, au făcut din comuna Crişeni o aşezare ştearsă, născătoare de conflicte între administraţia locală şi antreprenorii de pe care trage foloasele.
Discutam zilele trecute cu consilierul judeţean Dan Cherecheş, managerul SC West Co Impex SRL, despre condiţiile create de administraţia locală firmelor care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei. “E dezastru. Drumul către firma noastră şi către Traven şi Diesel Service este din pământ, situat zice-se, pe strada Pricipală nr.1. Când plouă, drumul devine aproape impracticabil. Am aruncat noi nişte piatră pe carosabil, dar a intrat în pământ. Apă nu avem şi nici canalizare. Apelurile la administraţia locală au rămas fără rezultat. Sunt nişte leneşi cu toţii, nu fac nimic pentru noi, se mulţumesc că-şi iau salariile din banii noştri şi nu mişcă un deget. Dacă o ţin tot aşa am de gând să mut firma în altă localitate”, ne spune mâhnit consilierul judeţean.
De multă vreme se plâng patronii mai multor firme importante pentru bugetul comunei Crişeni, firme situate pe strada Abatorului, de faţa întunecată a acestei zone. Aici îşi desfăşoară activitate sute de muncitori, angajaţi ai şapte unităţi economice importante pentru economia judeţului, precum Comfrig, Universal, Murata Impex, Hacoda, Ghimar, Perena Prod, Agro Prod Asos, întreprinderi care aduc saci de bani într-un an la bugetul primărie. Bunăoară, numai impozit după clădiri, firma Comfrig plăteşte anual 40.000 de lei. Şi n-ar fi un capăt de lume, dacă administraţia locală ar asigura minimile condiţii de desfăşurare a activităţii. Ei bine, strada nu are nici o sursă de iluminat pe timp de noapte. Asta în timp ce pe dealul Gârceiului sunt în jur de 12 neoane, stop_coloana spun sătenii, pe care le-a pus primarul destitiut Maior Andrei ca să-i lumineze calea spre satul natal. La marginea carosabilului sunt multe şi imense gropi. Şi asfaltul a început să “putrezească”. Nopatea, haite de câini împânzesc uliţa, iar din cauza canalizării făcute prost apa menajeră se scurge în Valea Zalăului, paralelă cu strada. Acolo unde se termină asfaltul, drumul devine impracticabil. Gheorghe Stanciu, patronul SC Comfrig, şi alţi manageri care au firmele în zona neasfaltată au vrut să asfalteze din fonduri proprii calea respectivă de acces. Nu li s-a îngăduit pe motiv că este domeniu public. Dar nici primăria nu face nimic.
La Primăria Crişeni au fost depuse de multă vreme sesizări referitoare la starea deplorabilă a străzii Abatorului. Îîn toamnă, primarul interimar Vasile Bogdan a făcut promisiuni care promisiuni au rămas. Vegetaţia crescută pe marginea drumului, deasă şi înaltă, te duce cu gândul la junglă.
Nici pentru locuitorii comunei primăria nu reuşeşte să facă mare brânză
De vreo nouă ani, lucrările de canalizare şi aducţiune a apei în comună au fost “prioritate” pentru edili. Şi “prioritate” au rămas şi ele. Lucrările au început în anul 2007, cu fonduri obţinute prin Ordonanţa de Guvern nr. 7. “Pentru a se termina lucrările de canalizarea în Crişeni este nevoie de un proiect suplimentar prin care se va stabili modul de racordare a tuturor caselor la canalizare”, declara anul trecut Vasile Bogdan. Ce s-a făcut, ce nu s-a făcut, dar nici până la ora actuală sistemul de canalizare nu este finalizat decât în proporţie de 70 la sută. Şi s-au pompat aici 800.000 de lei. Ca un contraexemplu, comuna Crasna a demarat lucrările la canalizare în 2012 şi sunt finalizate în proporţie de 95 la sută.
Nici aducţiunea de apă nu-i finalizată în comuna Crişeni. S-a făcut documentaţia de către proiectant pentru a se finaliza soluţia tehnică, dar în realitatea nu se vede nimic.
Primăria comunei Crişeni s-a procopsit în ianuarie 2013 cu 6,8 milioane de lei pe un teren de 20 de hectare vândut multinaţionalei Michelin. Suma nu este deloc de neglijat, în acel an era jumătate din bugetul comunei şi erau atâtea găuri de acoperit. Nu avem nicio informaţie ce s-a făcut cu banii; ştim doar atât că Consiliul Local a făcut cadou Parohiei Ortodoxe din Crişeni suma de 740.000 de lei în vederea ridicării unei biserici. Lăcaşul de cult nu e finalizat. Mai e nevoie încă de fonduri. Dar are… balta peşte.
VEZI VIDEO
