Viata la tara in Salaj, un trai chinuit

În ruralul salajean, traiul este mai greu decât oriunde în regiunea Nord-Vest si de doua ori mai prost decât la oras

Nivelul de trai din mediul rural salajean este relevat în lucrarea „Dezvoltarea comunelor din România” a sociologului prof. univ. Dumitru Sandu, de la Universitatea din Bucuresti. În urma studiului, comunele au primit câte un indice de dezvoltare.

Indicele dezvoltarii comunei (IDC) masoara gradul de dezvoltare pentru fiecare dintre comunele din România în functie de un set de zece indicatori, grupati pe patru dimensiuni care au în vedere infrastructura de locuire, resursele financiare locale, starea de sanatate a populatiei, bunurile în gospodariile populatiei semnificate de numarul de autoturisme la mia de locuitori.
Desi profilul de dezvoltare al comunei este estimat prin numai zece indicatori, acestia sunt extrem de bogati în informatie. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie speranta de viata la nastere, vârsta medie a populatiei din comuna si numarul de autoturisme la o mie de locuitori.
Fiecare comuna din cele 2.853 din România a primit un indice a carui valoare se situeaza între 23 si 188. Cea mai saraca comuna din România este Raca din judetul Arges, care are un indice de doar 23, iar cea mai bogata este Dumbravita din judetul Timis, care are un indice de 188.

Criseni este comuna salajeana în care se traeste cel mai bine

Indicele de Dezvoltare Comunala arata ca în mediul rural salajean cel mai înalt nivel de trai se înregistreaza în comuna Criseni, unde valoarea indicelui este de 70. Nu este de mirare aceasta valoare având în vedere proximitatea fata de Zalau, datorita careia multe intreprinderi au ales sa se instaleze aici.
Un profil asemanator comunei Criseni îl are si comuna Hereclean, dar, dupa Criseni, urmatoarea comuna în top este Benesat, care are un indice de 67. Comuna Benesat este bine cotata si pentru activitatile comerciale si de extractie pe care le desfasoara balastierele de pe raza comunei, pentru faptul ca se afla situata pe ruta comerciala Jibou – Baia Mare si Cehu Silvaniei – Baia Mare, dar si pentru ca linia ferata Jibou – Baia Mare trece prin comuna.
A treia comuna salajeana este Crasna, care are un indice de dezvoltare de 63. Crasna este de altfel vazuta si în judet ca una dintre cele mai dezvoltate si mai aspectuoase comune, cu potential foarte mare.
Top cinci comune dezvoltate în Salaj este completat de Mirsid si Creaca, care au un indice de 60. Cele doua comune sunt pe aceasta pozitie deoarece sunt singurele comune care sunt aproape si de resedinta de judet si de principalul nod feroviar din regiune, Jibou. Cele doua comune sunt situate si pe ruta comerciala Zalau – Jibou. Mirsid în schimb este conectat atât cu Zalaul cât si cu Jiboul si feroviar, în timp ce în componenta comunei Creaca se gaseste si o parte din Complexul Arheologic de la Porolissum, care îi aduce un plus, dar are si multe societati comerciale.

Alte comune dezvoltate ale Salajului

În clasamentul realizat de sociologi, mai sunt conside-rate comune dezvoltate ale Salajului si Pericei, Nusfalau, Vârsolt si Sarmasag. Toate cele patru comune sunt cotate cu indicele 57.
Pericei, comuna aflata în imediata vecinatate a orasului Simleu Silvaniei, are un profil economic bine structurat. Nusfalau este situata pe drumul national DN 1 H, pe ruta Zalau – Alesd, fiind o comuna dezvoltata atât din punct de vedere economic, cât si al infrastructurii. Pe raza acesteia functioneaza una dintre cele mai mari intreprinderi din Salaj, Hanna Instruments. Comuna Vârsolt se bucura de prezenta firmei Cemacon în granitele sale teritoriale, un jucator important în economia Salajului. Vârsoltul are si un atuu strategic, fiind în imediata vecinatate a Barajului de la Vârsolt, dar si pe ruta Zalau – Simleu Silvaniei. Comuna Sarmasag este si ea bine cotata de sociologi, fiind o unitate administrativ teritoriala cu un profil economic dezvoltat, care se datoreaza si fostei mine de carbune.

Trei comune salajene în top 500 saracie

Trei comune din Salaj sunt cuprinse în top 500 saracie la nivel national.
Cea mai saraca comuna din judet este comuna Gârbou, care se afla la nivel national pe locul 166 în topul saraciei. Gârbou are un indice de doar 33, în conditiile în care cel mai mic indice realizat în România este de 23.
Nu departe de Gârobu, cu doar un punct în plus la indice, dar pe locul 182, se afla comuna Lozna.
La mare distanta de cele doua comune, dar tot în top 500 saracie se afla comuna Zalha, care are un indice de 37 si este pe locul 391.  stop_coloana
Cele trei comune se afla în estul judetelui, comunele Gârbou si Zalha fiind vecine. Comuna Lozna se afla pe malul Somesului, într-o zona mai izolata si cu un acces rutier mai greu decât comuna vecina de pe celalalt mal al Somesului, Letca, care are un indice de 46.
Comune sarace sunt considerate si Fildu de Jos, cu un indice de 40, care se afla pe locul 653 la nivel national, dar si Chiesd, care are tot un indice de 40, iar Zimbor are un indice de 41.

Comune în prag de dezvoltare

Salajul are opt comune în prag de dezvoltare, care în câtiva ani, cu o administratie eficienta, pot sa sa atinga un nivel de dezvoltare asemenea primelor comune din topul Salajean.
Este vorba de comunele Ileanda, Gâlgau, Marca, Sâg, Boghis, care sunt cotate cu indicele 54, de comunele Halmasd si Mesesenii de Jos, care sunt cotate cu indicele 53, dar si de comuna Hereclean, care are indicele 52.
Comune cu potential de dezvoltare mai sunt conside-rate, însa putin în urma fata de cele de mai sus, si Cuzaplac, Ip, Salatig, Balan, Dobrin, care au indicele 50, si Coseiu, Napradea si Valcau de Jos, care au indicele de dezvoltare comunala 51.

Comunele medii ale Salajului

Grosul comunelor salajene se situeaza între indicatorii 42 – 49. Acestea sunt comune medii, care pot face progrese în timp, dar care pot cadea, cu o administratie proasta, si în cealalta parte, în categoria comunelor sarace. Aceste comune sunt, în ordine dupa indicele de dezvoltare comunala: Rus – 42 IDC, Cristolt – 43 IDC, Dragu – 44 IDC, Hida – 44 IDC, Bobota – 44 IDC, Horoatu Crasnei, Plopis, Cizer, Simisna – 45 IDC, Sînmihaiu Almasului, Letca, Babeni – 46 IDC, Treznea, Surduc, Buciumi – 47 IDC; Somes Odorhei, Poiana Blenchii, Românasi, Almasu, Samsud – 48 IDC; Carastelec, Bocsa, Agrij, Banisor – 49 IDC.

Polul saraciei din Salaj este în sud-est

Din punct de vedere geografic, cea mai saraca zona a Salajului este în sud – est, în timp ce zona bogata a judetului este vestul. Cele mai sarace comune, Gârbou, Lozna si Zalha sunt situate în sud-vestul judetului, în timp ce comunele Crasna, Pericei, Vîrsolt, Nusfalau sunt pe drumul ce leaga judetul de vestul tarii. O cauza a acestei polarizari este si faptul ca infrastructura rutiera este mult mai bine dezvoltata în vestul judetului, în timp ce în est domina infrastructura feroviara, ramasa în urma.

Se traieste prost în satul Salajean

În mediul rural Salajean se traieste prost, comparativ cu mediul urban, arata sociologii. Daca Indicele de Dezvoltare Umana Zonala (IDU) în mediul urban din Salaj este de 90, cifra scade dramatic în mediul rural pâna la 54. Doar câteva judete din Moldova si Oltenia au un indice rural mai mic sau egal cu cel al Salajului.
Indicele din mediul rural al judetului Cluj este de 62, iar cel din Maramures, Satu Mare este de 58. Indicele din mediul rural al Bihorului este de 57.
În ce priveste viata la oras, sociologii spun ca în 2002 orasul Zalau avea un avânt puternic spre dezvoltare, care însa s-a redus treptat. Daca în 2002 Zalaul ocupa locul 12 în top 20 de localitati în prag de dezvoltare, astazi resedinta Salajului nu se mai gaseste nici macar în top 20.

Cât de sarac poate sa fie Salajul

La nivel national, judetul Salaj este cotat cu gradul „judet mediu – inferior dezvoltat”, fiind singurul judet din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cotat cu acest indicator. Indicatorul „mediu – inferior dezvoltat” este în coada clasamentului, sub el situându-se doar gradul „sarac”, unde se încadreaza judetele Botosani, Vaslui, Calarasi, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti. Calificativ asemanator cu cel al Salajului au mai primit majoritatea judetelor din Moldova si Oltenia, Salajul fiind pata neagra a Transilvaniei.
Dintre vecini, judetul Cluj este cel mai bine cotat, primind calificativul maxim de „judet dezvoltat”. Clujul este urmat de Maramures si Satu Mare, cu calificativul judetean de „mediu – superior dezvoltat”, în timp ce judetul Bihor este cotat cu “judet mediu dezvoltat”.
Analistii din cadrul Guvernului care au realizat un raport despre economia României intitulat „Orase competitive” spun ca judetul Salaj este cel mai dependent judet de bugetul de stat. Ghidul spune ca Salajul are venituri proprii în proportie de doar 27 la suta, în timp ce dependenta de bugetul de stat este de 73 la suta.