decembrie 5, 2025

Ţeapa din supermarket cu mierea de albine

imagine-articol0_48831

Rezultatete unor analize de laborator asupra produselor etichetate drept miere de salcâm care se găsesc în lanţurile de supermarketuri Selgros şi Kaufland au fost făcute publice de către Federaţia Asociaţiilor Apicole din România. Datele relevă o industrie a trişatului. Păgubitul este clientul naiv, care crede ce scrie pe etichetă. De cele mai multe ori, mierea de salcâm este mai mult glucoză industrială, cu arome şi alte substanţe decât miere. Mai mult, multe dintre borcanele inscripţionate ca fiind miere de salcâm nu conţin nici măcar un gram de miere de salcâm, ci sunt pline cu miere de rapiţă.
Rezultatele sunt publicate pe apicultura-online.com, dar au fost preluate şi de alte site-uri şi face furori pe internet, având în vedere dezvăluirile. “Deşi analizele efectuate s-au limitat la aceste două lanţuri de supermarketuri, situaţia este fără îndoială întâlnită şi în celelalte mari lanţuri străine de supermarketuri prezente în România. Înlocuirea mierii de albine cu glucoză industrială este făcută pentru a scădea costurile şi a putea obţine cantităţi mari necesare satisfacerii cererii pentru numărul mare de cumpărători din aceste lanţuri comerciale”, susţin reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România.
Mierea de salcâm este foarte căutată datorita proprietăţilor ei uimitoare pentru sănătate. Mierea de salcâm se păstrează lichidă în mod natural, fiind foarte bogată în fructoză. Are puternice proprietăţi calmante psihice. Mai este recomandată drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiacă. Dar cine cumpără miere de salcâm din supermarket sperând să obţină rezultatele recomandate pentru produsul original se înşeală amarnic.

Moş Costache e trişor sută la sută
Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, sub coordonarea doctorului Dobre Gheorghe, spune că a analizat principalele nouă mărci de miere din Kaufland şi Selgros. Mierea care se vinde în borcan de 950 de grame şi poartă titlul firmei Moş Costache are ca ingrediente miere de rapiţă în proporţie de 56 la sută, glucoză industrială şi alte adaosuri comerciale. Mierea de la Moş Costache în borcan de 500 de grame are ca ingrediente miere de rapiţă în proporţie de 63 la sută, iar mierea de salcâm nu există în borcan. stop_coloana

Regina Mierii dă o ţeapă de de 89 la sută
Mare ţeapă dă însă şi marca Regina Mierii, care într-un borcan de 500 de grame de miere pune 89 la sută miere de rapiţă. Borcanul de un kilogram de miere de la firma Apimond are ca ingrediente glucoză industrială, miere de rapiţă, miere de tei, dar nu şi miere de salcâm. Borcanul de 400 de grame produs de Apimond are ca ingrediente miere de rapiţă, mană, glucoză industrială şi miere de păducel. Ţeapă mare se ia şi cu borcanul de 500 de grame de la firma Tadasen Com, care vinde sub titlul de miere de salcâm doar miere de floarea soarelui. Se găseşte însă puţină miere de salcâm în ursuleţii de 250 de grame vânduţi de Apidava. Mierea de salcâm în acest produs este de 20 la sută. Şi firma Albina Carpatina vinde miere de salcâm, în proporţie de 9 la sută într-un borcan de 500 de grame.

Cum se falsifică mierea
“Trebuie să ştiţi că se foloseşte şi un zahăr lichid pentru a falsifica mierea. Pe producători îi afectează mult falsificarea mierii, că nu mai pot vinde mierea de calitate. Din această cauză, apicultorii autohtoni chiar evită să-şi vândă marfa în magazine. Preţul mierii de calitate oricum trebuie să creacă. Se foloseşte mierea de rapiţă pentru că este mai ieftină. De exemplu, un kilogram de miere de rapiţă se vinde cu 15 lei, chiar şi mai puţin, pe când un kilogram de miere de salcâm sută la sută, recoltată din salcâm, se vinde chiar şi cu 35 de lei în piaţă. Nu îţI poţi da seama foarte uşor care este miere de salcâm şi care de rapiţă. Mierea de rapiţă se cristalizează mai repede. La culoare sunt la fel, dar mierea de rapiţă are depuneri mai multe pe fundul borcanului, şi la gust nu seamănă deloc. La analize se pot vedea şi grăuncioarele de polen şi atunci se ştie sigur ce fel de miere e”, ne spune Usente Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Sălaj.