Nenumăratele moţiuni impotriva guvernului Ponta

Moţiunea de cenzură împotriva guvernului Ponta depusă în Parlament vinerea trecută de către PNL se dezbate şi se supune votului astăzi. Moţiunea are tema “Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozinca!” şi vizează faptul că românii din străinătate nu şi-au putut exercita dreptul la vot la alegerile prezidenţiale din toamnă din cauza modului în care a fost organizat scrutinul de către actualul guvern.
 Moţiunea este depusă în contextul în care premierul României, Victor Ponta, este primul şef de guvern cercetat penal în funcţie. Ponta este acuzat de fals în acte, corupţie şi conflict de interese. Cu toate acestea, deputaţii au dat un vot negativ pentru începerea urmăririi penale de către DNA.

În contextul politic în care astăzi se votează moţiunea, am analizat câte moţiuni de cenzură din cele depuse sau propuse semnate din 2012 până în prezent, în actualul mandat, fiecare deputat sălăjean.

Nosa şi Deneş nu au semnat nicio moţiune

Deputatul PSD Iuliu Nosa şi liderul maghiarilor sălăjeni, deputatul UDMR Sereş Deneş, nu au semnat nicio moţiune, conform site-ului Camerei Deputaţilor. Este şi normal acest fapt, ţinând cont că Victor Ponta a fost până în prezent la şefia a patru guverne. Primul guvern Victor Ponta a guvernat România în perioada 7 mai 2012 – 21 decembrie 2012. Guvernul Victor Ponta II a fost între 21 decembrie 2012 şi 5 martie 2014, timp în care coaliţia USL funcţiona. Guvernul Ponta III a fost între 5 martie 2014 şi 17 decembrie 2014, iar guvernul Ponta IV datează din 17 decembrie 2014 până în prezent. Trebuie să precizăm că din cele patru guvernări Ponta nu a lipsit nici UDMR-ul, astfel că nici Iuliu Nosa şi nici Sereş Deneş nu au avut vreun motiv să se opună guvernării.

Taloş a semnat două moţiuni pe vremea când era anti-Ponta

Deputatul Mirel Taloş a semnat pe vremea când era membru al Partidului Naţional Liberal două moţiuni împotriva guvernului Ponta. Dar, cum e politicianul nu e nimeni. Dacă în 2014 Taloş era împotriva lui Ponta, astăzi, ca preşedinte al Partidului Liberal Reformator, Mirel Taloş este aliatul de nădeşde al social-democraţilor. Pe 25 martie 2014, Mirel Taloş a semnat moţiunea de cenzură împotriva guvernului Ponta III intitulată “Guvernul Ponta 3 ameninta viata pacientilor: amâna lista de medicamente compensate”, care a fost respinsă. La fel s-a întâmplat şi cu ultima sa moţiune, din 13 iunie 2014, intitulată “Opriti Guvernul Ponta 3 – Guvernul coruptiei, demagogiei si minciunii!”.

Lucian Bode este recordman în Sălaj la moţiuni susţinute; nici el nu mai ştie câte au fost

Liberalul Lucian Bode a semnat, încă din timpul când mai exista PDL-ul, 24 de moţiuni, toate respinse de Parlament, unde PSD-ul are majoritate. Ultima moţiune semnată de Bode este chiar cea care se discută astăzi. Bode a semnat 24 de moţiuni, printre ele se regăsesc şi următoarele moţiuni: “În lipsa oricarei Strategii Energetice, copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment”; “Fondurile europene în guvernarea PSD – între Fat-Frumos şi Fata Morgana”; “Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de catre PSD!” şi altele, fiind campionul deputaţilor sălăjeni la acest capitol.

De ce nu are şanse moţiunea de azi

Pentru a fi adoptata, motiunea ar trebui sa fie votata de 278 de parla-mentari, adica jumatate plus unu din numarul alesilor, iar, în acest moment, matematic, PNL nu a reusit sa adune aceste voturi. Practic, coalitia majoritara care sustine guvernul, PSD-UNPR-PC-PLR, întruneste 298 de parlamentari, la care s-ar adauga 17 deputati ai minoritatilor nationale, care de obicei voteaza cu puterea. Iar în favoarea motiunii de cenzura ar fi opozitia formata din PNL, cu 174 de parlamentari, la care s-ar aduna înca 12 parlamentari neafiliati care apartin noului PSRO al lui Mircea Geoană. Mai sunt 14 deputati din grupul popular-democrat si înca 14 parlamentari neafiliati care ar putea sa se alature. UDMR, care numara 25 de parlamentari, a anuntat ca nu va vota împotriva motiuni, dar ca unii dintre ei vor vota pentru, iar altii se vor abtine. Deci, teoretic, vor fi cel putin 315 parlamentari împotriva motiunii de cenzura si maximum 214 pentru motiune.