Sălajul se află la coada topului naţional al corupţiei, cu doar două condamnări în perioada 2010 – 2014, adică o condamnare la suta de mii de locuitori, potrivit unei analize lansate de România Curată şi Societatea Academică din România sub forma “Hărţii corupţiei locale”.
Pe primele locuri în topul naţional se află Bucureştiul – cu 887 de condamnări, judeţul Bacău – cu 198 de condamnări şi judeţul Caraş-Severin – cu 76 de condamnări.
“Harta corupţiei locale” a fost întocmită pe baza datelor de la Direcţia Naţională Anticorupţie în perioada 2010 – 2014, care a publicat 3.125 de comunicate referitoare la condamnările definitive în cazurile instrumentate.
Conform “Hărţii corupţiei locale”, în Sălaj durata medie a unui proces este de 15,65 de luni, iar pedeapsa medie se ridică la 30 de luni.

Liliana Plosca de la ANAF şi Petru Hălmăjan de la Trans Bitum sunt corupţii sălăjeni condamnaţi

Potrivit analizei, în Sălaj, în perioada 2010 – 2014, doar două procese au fost finalizate, ambele fiind condamnări cu suspendare.
Din cele două dosare, unul singur vizează o persoană cu funcţie importantă. Este vorba de Plosca Elena Liliana, inspector la A.N.A.F. – Direcţia Generală a Finanţelor Publice (D.G.F.P.) Sălaj, Direcţia de Control Fiscal. Aceasta a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj la data de 7 septembrie 2009. După 21 de luni de proces, Plosca Elena Liliana a fost condamnată în iunie 2011 la pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de cinci ani pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă. Plosca Elena Liliana a fost obligată, de asemenea, să restituie denunţătorilor suma de 21.000 lei.
A doua condamnare îl vizează pe Hălmăjan Pavel Petru, administrator şi director general al S.C. TRANS BITUM S.R.L. Acesta a fost condamnat definitiv în octombrie 2013 la pedeapsa de doi ani închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen de încercare de patru ani, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, după un proces ce a durat 10 luni. Instanţa a interzis inculpatului Hălmăjan Pavel Petru, timp de un an după executarea pedepsei principale, exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa stop_coloana o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a administra societăţile comerciale. De asemenea, a dispus condamnarea inculpatei S.C. TRANS BITUM S.R.L la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de amendă pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
Instanţa a constatat recuperarea atât a prejudiciului creat, în cuantum de 20.145.226 lei, cât şi a dobânzilor şi majorărilor de întârziere şi penalităţilor de întârziere aferente debitului principal, în cuantum de 370.480 lei.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj la data de 14 decembrie 2012.

Persoanele importante primesc pedepse cu suspendare

La o a analiză mai atentă a hărţii corupţiei se poate observa faptul că persoanele cu funcţii importante nu sunt supuse unui risc mare să primească pedepse cu executare, faţă de persoane care au funcţii neimportante, atrage atenţia preşedintele Societatea Academică din România (SAR), Alina Mungiu Pippidi.
“Uitaţi-vă la o comparaţie între pedepsele cu executare şi pedepsele cu suspendare, între două categorii de persoane: persoane cu funcţii importante şi persoane cu funcţii neimportante; primii nu sunt la risc atât de mare ca restul lumii, dovadă că ei iau totuşi mai mult pede-pse cu suspendare decât pedepse cu executare faţă de simplii muritori”, a afirmat preşedintele SAR, potrivit Agerpres.
Un alt aspect relevat de “Harta corupţiei locale” este reprezentat de ponderea mare a primarilor condamnaţi pentru corupţie. Între 2010 şi 2014 au fost condamnaţi definitiv 56 de primari şi 16 viceprimari. “Cert este că avem oameni foarte corupţi ca primari, pe care lumea continuă să îi aleagă (…) pentru că oamenii nu au de ales. Am găsit o asociere semnificativă între numărul de condamnări DNA pe un judeţ şi participare la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puţin la vot în judeţele corupte, pentru că percepe că nu are de ales. Aceiaşi oameni politici se prezintă din partea feluritelor partide şi percepţia este că sunt toţi la fel de corupţi”, a arătat Pippidi.

Post Views: 71