840 de sălăjeni mizează pe sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţean să-şi dovedească drepturile la pensie

Aproape o mie de sălăjeni vor petrece şi Paştele de anul acesta, la fel ca şi cele din ultimii ani, doar cu speranţa că cineva, cândva le va îndeplini visul de a-şi vedea pensia întreagă, conform drepturilor care li se cuvin după zeci de ani munciţi în condiţii foarte grele la fabrici din Zalău precum Armătura, IPL Stejarul, Filatura de Bumbac sau Elcond. Mulţi dintre ei sunt acum în pensie de boală.
Angajaţi ai fostei IAIFO Zalău, cumpărată de Rominserv Valves în 2004 prin lichidator judiciar, au venit din nou ieri la redacţie pentru a căuta din nou informaţii despre soluţiile pe care autorităţile le tot promit de ani buni. Sunt trecuţi de 60 de ani şi sunt pensionaţi pe caz de boală, la fel cum sunt sute de foşti colegi de-ai lor, urmare a condiţiilor grele de muncă. Primesc o pensie mică, calculată după salariul pe care l-au avut trecut în cartea de muncă. Ar avea nevoie de la fostul angajator de o adeverinţă cu veniturile brute realizate, deoarece, spun ei, au lucrat “în acord” câte 10 – 12 ore în loc de 8 ore pe zi, inclusiv sâmbătă şi duminica, iar salariile rezultate, după care s-au calculat contribuţiile la stat, au fost mai mari în realitate decât salariul negociat. Prin urmare, şi pensia care li se cuvine şi nu le este acordată ar trebui să fie mai mare. Lucruri care, desigur, trebuie dovedite. Dar ia documente de unde nu se poate.

Tiberiu Marc spune că a găsit spaţii pentru depozitarea arhivelor dar nu are încă o soluţie defnitivă

Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, încearcă să medieze accesul oamenilor la arhivele fostelor fabrici închise din Sălaj. Pentru aceasta, a solicitat cu câtva timp în urmă foştilor angajaţi ai societăţilor lichidate care nu pot intra în posesia unor documente care să le ateste vechimea în muncă să completeze şi să transmită Consiliului Judeţean Sălaj un chestionar prin care să spună unde au lucrat şi ce documente au nevoie, după care să caute un spaţiu de depozitare a arhivelor şi să dea posibilitatea unei firme autorizate să prelucreze documentele arhivistice.
“Până la sfârşitul lunii martie, am primit 840 de chestionare de la persoane care nu reuşesc să intre în posesia documentelor ne-cesare stabilirii pensiei sau a unor alte categorii de sporuri. Nu ştiu dacă este o cifră mare sau mică, însă credem că este importantă şi următorul pas este acela de a identifica un operator economic acreditat pentru servicii de arhivare şi care, în final, să poată elibera do-cumentele solicitate de cetăţeni. Vreau să fac precizarea că instituţia noastră nu este abilitată să elibereze asemenea documente. Ne-am sesizat însă asupra faptului că această problemă a rămas nerezolvată de-a lungul timpului şi încercăm să găsim soluţii pentru remedierea situaţiei. Am identificat un spaţiu care aparţine Consiliului Judeţean şi am făcut un prim pas pentru a găsi o variantă de rezervă în situaţia în care dintre actualele firme acreditate ce funcţionează în prezent niciuna nu ar fi interesată de acest subiect. În oricare dintre situaţii, apreciez că într-o perioadă rezonabilă de timp vom găsi soluţia finală pentru a da un răspuns favorabil acestor pesoane şi altora care pot fi în aceeaşi situaţie. Îi vom ţine la curent pe cei interesaţi cu toţi paşii pe care-i vom face în atingerea obiectivului”, ne-a declarat Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj.

Arhivele IAIFO şi IPL zac degeaba în încăperi puse la dispoziţie de noii proprietari ai vechilor fabrici

Două arhive importante, cu mii de contracte de muncă şi kilometri de state de plată, se găsesc, total sau parţial, în clădiri ale fostelor fabrici IAIFO Zalău şi IPL – Stejarul Zalău. Odată cu cumpărarea lor, documentele cu valoare practică au rămas în sediile societăţilor, urmând să fie preluate de Serviciul Judeţean Arhivele Naţionale. Din documentele primite de la foştii angajaţi, urmare a demersurilor făcute de aceştia, reiese că Arhivele Naţionale susţin, ba că n-au primit solicitări de preluare a arhivelor, ba că cei care le deţin trebuie să le şi valorifice şi să elibereze adeverinţele. De cea-laltă parte, reprezentanţii noilor societăţi comerciale care deţin arhivele, Rominserv şi Cemacon, spun că, din punct de vedere juridic, nu pot să prelucreze arhivele. Dar ambele abia aşteaptă să se scape de arhive. În cazul Rominserv Valves Zalău, prin purtătorul de cuvânt al societăţii, ni s-a răspuns că “societatea are în păstrare aceste documente, dar nu este abilitată legal să reprezinte/opereze în numele IAIFO S.A. Zalău” şi că se depun “toate eforturile pentru identificarea unei soluţii viabile şi legale necesare efectuării de prestări de ser-vicii arhivistice pentru foştii salariaţi ai fostei societăţi cu capital majoritar de stat IAIFO S.A. Zalău”. În cazul fostei IPL – Stejarul, reprezentantul societăţii Cemacon ne-a comunicat că “Arhivele Naţionale Sălaj au preluat în 2005 doar o parte din arhivă, restul rămânând la Cemacon. Iar Cemacon nu este operator de arhivă autorizat pentru eliberarea de adeverinţe de muncă în numele altei societăţi şi nu este nici continuatoarea persoanei juridice a IPL Zalău. În plus, o parte au fost predate către Arhivele Naţionale Sălaj. Documentele care au fost predate către Cemacon cu titlul de custodie temporară de către lichidatorul SC STEJARUL SA nu au fost predate inventariate, ci în cantitate brută, societatea având din punct de vedere legal obligaţia de a le păstra şi conserva, fără a avea posibilitatea sau obligaţia legală de a gestiona această arhivă. Dar, din 2006, face demersuri legale pentru a preda aceste documente”.