”Foamea” din construcții aduce economii Consiliului Județean Sălaj
Firmele de construcții se zbat să obțină contracte de lucrări, mai ales cu statul, unde banii vin sigur și, cu puțin noroc, vin și la timpul stabilit în contract. Acolo unde sunt fonduri europene nerambursabile e și mai călduț, pentru că sigur sunt bani în sac. Pentru că, potrivit legislației, licitațiile se câștigă de către ofertanții cu prețul cel mai mic, nu puține sunt situațiile în care se oferă lucrări la prețuri mult mai mici decât valoarea estimată a contractelor. Un exemplu (din multe altele) în care administrația locală au primit oferte de lucrări la mult sub prețul estimat îl constituie contractele de lucrări semnate de Consiliul Județean Sălaj cu privire la patru proiecte de infrastructură rutieră finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală. Consilierii județeni și-au manifestat mulțumirea că au obținut contracte de lucrări la prețuri foarte bune, reprezentând 60 – 80 la sută din valoarea estimată a lucrărilor de construcție. Este vorba despre proiectul de investiții Modernizare DJ 110E Nușfalău – Plopiș, în valoare de 4,6 milioane de lei – conform devizului general și indicatorilor tehnico-economici; de obiectivul de investiții Pod peste Valea Crasnei – cu valoarea totală de aproape 1,8 milioane de lei; de obiectivul de investiții modernizare DJ 110E Plopiș – Făgetu – cu o valoare de 4,5 milioane de lei, inclusiv TVA; și dereabilitarea DJ 108F, Șimleu Silvaniei – Moiad, în sumă totală de circa 9,5 milioane de lei. Obținând prețuri mai mici, Consiliul Județean și-a ajustat partea de cofinanțare la cele patru proiecte menționate.
Productivitate mai mare sau calitate mai proastă?
Evident, este spre bine că se economisesc niște bani care pot fi utilizați pentru alte proiecte de investiții, dar întrebarea este dacă nu se face rabat și de la calitatea lucrărilor. Reprezentanții Consiliului Județean Sălaj au răspuns acestei întrebări pentru Graiul Sălajului, explicând care sunt criteriile după care se stabilesc costurile estimative ale unei lucrări. „La întocmirea Documentației de Atribuire supusă procedurii de achiziție publică, valoarea estimată a investiției se calculează pe baza prețurilor de referință actualizate lunar prin programul WINDOC DEVIZ, cu ajutorul căruia se elaborează devizele estimative pe categorii de lucrări, liste de cantități și devizul general. Caietul de sarcini, stop_coloana parte a Documentației de Atribuire, conține prescripțiile tehnice de realizare a lucrării întocmite pe baza standardelor, normativelor și normelor tehnice ce impun condițiile de calitate în realizarea lucrărilor supuse achiziției. Calitatea lucrărilor este asigurată prin respectarea cerințelor de calitate solicitate prin caietul de sarcini. Din constatările noastre, diferențele între valoarea ofertată și valoarea estimată provin, în principal, din ofertarea unor prețuri unitare mai mici decât cele estimate de proiectanți, cheltuieli de personal mai mici, rate ale profitului la nivelul minim de rentabilitate și cheltuieli materiale mult mai mici decât cele estimate. Pentru toate ofertele care sunt mai mici de 80 la sută din valoarea estimată, ofertanților li se solicită justificări ale prețurilor și se acceptă în evaluare doar acele oferte pentru care justificările sunt întemeiate și se încadrează în normele legale sau, în cazul materialelor, prețurile pot fi dovedite cu oferte de preț concrete între ofertanți și furnizori”, explică administrația județeană.
Concurență mai mare la licitații
Cazul reabilitării drumurilor județene nu este singular. La fel a fost și la licitațiile pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din Zalău, proiecte finanțate din fonduri europene, contractate de Primăria Zalău. „Foamea” din construcții a scăzut inclusiv prețurile la construcția de autostrăzi. Pe de o parte guvernul a împărțit pe tronsoane mici proiectele de construcții la autostrăzil, iar pe de altă parte constructorii care au semnat contractele de lucrări au oferit prețuri cu 30 – 40 la sută sub valoarea estimată. Trendul se menține de câțiva ani, odată cu instalarea crizei economice. „Pentru ultimii 107 kilometri de autostrăzi scoși la licitație în 2012, împărțiți în cinci tronsoane, CNADNR a primit în total 95 de oferte, concurența fiind mult mai strânsa decât în urmă cu un an, când pentru 183 de kilometri, împărțiți în 9 tronsoane, compania de drumuri primea 64 de oferte”, potrivit Ziarului Financiar.
