Ziua Unirii in Sălaj

Ziua Unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească a fost sărbătorită în judeţul Sălaj printr-o serie de evenimente menite să readucă în atenţia sălăjenilor importanţa zilei de 24 ianuarie.

La Zalău, manifestările au început sâmbătă la ora 10.00, când pe strada 9 mai, reprezentanţii instituţilor judeţului Sălaj au primit onorul Gărzii de Onoare a Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu”. La eveniment a fost prezent Ionel Ciunt, prefectul judeţului Sălaj, care a transmis un scurt mesaj despre semnificaţia zilei de 24 ianuarie şi preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc. Publicul nu s-a înghesuit însă la ceremoniile dedicate momentului aniversar.
Zălăuanii s-au dus însă la spectacolul „Hai să dăm mână cu mână” organizat de la ora 17.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor de Primăria Zalău împreună cu Casa Municipală de Cultură. Au urcat pe scenă Ansamblul Artistic Profesionist „Porolissum” şi Ansamblul Folcloric „Columna”, dar şi soliştii vocali Daniela Stoica, Crina Botişan, Deisa Buzgău, Ioana Lazăr, Andreea Vălean Indercan, Aurora Moga Popovici, Rodica Pop Seling, Vasile Coca şi Cornel Borza.
La ora 18.00, platoul de marmură din faţa Prefecturii Sălaj a fost înconjurat cu torţe de reprezentanţi ai Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu”, ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum”.
Peste 300 de sălăjeni au fost prezenţi la concertul susţinut de Fanfara Centrului Militar, Promenada. Sălăjenii s-au prins de mână şi au dansat preţ de cinci minute hora unirii. După momentul artistic, militarii, în frunte cu Fanfara Promenada s-au retras cu torţe, în marş pe Bulevardul Mihai Viteazul.

24 ianuarie

Ziua de 24 ianuarie reprezintă momentul în care, la 1859, naţiunea română, cu sprijinul politic al marilor puteri ale Europei, a hotărât Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească sub conducerea unui singur domn, Alexandru Ioan Cuza. stop_coloana Gândurile de unire într-un singur stat au fost aprinse de „Primăvra popoarelor”, cum mai este cunoscută Revoluţia de la 1848, care a insuflat gânduri de unitate nu doar românilor, ci şi italienilor sau germanilor. Ulterior evenimentelor din ’48, deznodământul Războiului Crimeii a dus la un context favorabil realizării unirii. Marile puteri ale Europei şi-au dat acordul pentru unirea principatelor după Adunările ad-hoc din 1857. După Convenţia de la Paris din 1858, marile puteri acceptă o unire mai mult formală, cu domni şi organe leguitoare distincte pentru fiecare principat în parte. Politicienii români de la vremea respectivă au făcut însă posibilă unirea sub un singur principe. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei. La Bucureşti, în faţa camerei care hotăra alegerea domnului s-a adunat o mulţime de peste 30.000 de oameni care îşi doreau alegerea lui Cuza şi în Ţara Românească. După mai multe discuţii, într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti, propunere acceptată în unanimitate de voturi. Astfel, s-a înfăptuit Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească. Unire ce a fost desăvârşită însă abia în anul 1918, când pe 27 martie, Basarabia se uneşte cu Principatele Române, pe 18 noiembrie Bucovina, iar pe 1 Decembrie 1918 se uneşte cu România, Transilvania, Banatul şi Crişana.