UE are idei de milioane, pe banii noştri, pentru integrarea romilor
În şedinţa de miercuri, Guvernul a aprobat Strategia de incluziune a cetăţenilor români de etnie romă pentru perioada 2015 – 2020. Guvernul n-a făcut-o de capul său, ci la recomandările insistente ale Comisiei Europene. Cheltuielile estimate pentru implementarea acţiunilor cuprinse în document sunt de 430,5 milioane de lei. Principalele domenii de intervenţie sunt reprezentate de accesul la educaţie, locuri de muncă, sănătate şi locuinţe, complementar cu serviciile sociale şi infrastructură, cultură şi combaterea discriminării.
Facultate fără examen şi „Şcoală după şcoală” pentru romi
Hai să o luăm băbeşte. În Sălaj există scriptic 15.000 de cetăţeni de etnie romă. În realitate ei sunt peste 20.000. Strategia are în vedere încadrarea de mediatori şcolari în toate unităţile de învăţământ în care numărul de copii şi elevi romi este de minim 15 la sută. Mediatorii şcolari vor fi cooptaţi de către unităţile de învăţământ în toate activităţile de prevenire continuă a segregării. Ce ne facem însă cu unităţile şcolare din Pustă Vale şi Mal II, unde există numai elevi de etnie romă? Câţi mediatori vor trebui să angajeze?
Strategia include şi alte măsuri, ca de pildă dezvoltarea programelor de tip „Şcoală după şcoală”, ori continuarea programelor „A doua şansă” pentru cei care au abandonat şcoala. Continuă acţiunea prin care sunt alocate locuri speciale pentru romi la instituţiile de învăţământ superior. Referitor la prima măsură, Şcoală după şcoală, primarul din Cizer spunea că elevii romi din comună sunt discriminaţi pozitiv, pentru că lăcaşul este făcut pentru ei, şi elevii români nu se înghesuie. Referitor la alocarea locurilor speciale în învăţământul superior, cunoaştem caz în care un absolvent de liceu român s-a înţeles cu o asociaţie de romi pentru a i se alibera adeverinţă cum că el este de etnie romă şi astfel să intre fără examen la facultate.
Locuinţe sociale pentru cai
În sectorul locuirii, obiectivul este asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi asigurarea de servicii publice şi de infrastructură. Printre măsurile avute în vedere sunt; Construirea de locuinţe sociale pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu romilor cu venituri mici, reabilitarea clădirilor locuite de populaţie romă vulnerabilă, sprijinirea activităţii de cadastru şi întabulare a proprietăţilor imobiliare. stop_coloana
Să venim cu exemple concrete. Cu doi ani în urmă, Primăria Zalău a intenţionat să construiască blocuri de locuinţe sociale în Valea Miţii. Liderii romilor s-au opus, motivând că sunt discriminaţi cu amplasamentul. Apoi toţi zălăuanii ştiu că Primăria Zalău le-a oferit apartamente câtorva familii de romi în blocul T1 din Cartierul Păcii. În scurt timp romii au scos parchetul şi făceau foc cu el în mijlocul camerei, ba au urcat şi caii la etaj. Cât despre cadastru şi întabulare, de ani buni statul român se luptă să facă aceste operaţiuni la nivel naţional. Şi iată, deodată, Comisia Europeană recomandă „fierbinte” sprijinirea acestor activităţi pentru comunităţile de romi.
Primăriile vor plăti bani mai mulţi pentru ca romii să se spele
În privinţa sănătăţii, măsurile vin să întărească discriminarea pozitivă: burse pentru tinerii romi care vor să urmeze studii postliceale şi universitare din domeniul serviciilor de sănătate; angajarea cu prioritate în comunităţile de romi rurale a asistentului medical comunitar rom şi a mediatorului sanitar.
În paranteză fie spus, primăriile plătesc o groază de bani mediatorilor sanitari pentru a-i convinge pe romi să se spele.
O altă măsură ar fi înscrierea populaţiei rome pe listele medicilor de familie, ca şi cum până acum medicii de familie n-ar fi făcut acest lucru, dar şi înfiinţarea unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienţilor romi care accesează servicii de sănătate.
Recomandări de la UE
Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei va fi asigurată de către un comitet interministerial, constituit în acest sens. Un Punct Naţional de Contact va fi desemnat de către premier, conform recomandărilor UE.
La nivel judeţean vor fi înfiinţate grupuri de lucru formate din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai Birourilor judeţene pentru romi, iar primăriile vor angaja experţi în problematica romilor care să lucreze la implementarea Strategiei, alături de reprezentanţi locali.
Mă îdoiesc de rezultatele pozitive ale Strategiei, dar dacă aşa ni se dictează de la Bruxelles…
