Transformările politice ale lui 2014

A apărut PMP-ul sădit de Băsescu şi cultivat de Udrea

Pe 29 ianuarie 2014 a luat fiinţă, cu acte în regulă, Partidul Mişcarea Populară, avându-l ca preşedinte pe Eugen Tomac şi ca “părinte spiritual” pe Traian Băsescu. Mulţi “adepţi” ai lui Băsescu se înscriu în PMP, apoi Elena Udrea preia şefia partidului pentru a candida la alegerile prezidenţiale în locul lui Cristian Diaconescu. Prietenia Elenei Udrea cu cea mai mai mare investitoare în turism din Sălaj, Lia Stanca, a adus şi beneficii pentru judeţul nostru. Cele două femei de afaceri au investit în reamenajarea şi modernizarea băilor termale Boghiş. Pe acest considerent, Udrea spera la un capital electoral suplimentar pentru PMP în Sălaj.

USL s-a rupt cu urmări

Uniunea Social Liberală (USL), construită contra lui Traian Băsescu, s-a rupt pe 25 februarie, după trei ani, cu doar trei luni înainte de alegerile europarlamentare. Iniţiativa a aparţinut liberalilor conduşi de Crin Antonescu. Conducerea PNL a ieşit din alianţa cu PSD şi de la guvernare. Destrămarea USL nu a fost o surpriză pentru nimeni, mai ales că era clar pentru toată lumea cine a prins de partea cea mai groasă din ciolan. Un alt motiv este că liberalii îşi doreau preşedinţia, iar Crin Antonescu era în scădere în sondaje.
Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu încearcă să rupă din PNL şi a decis să rămână la guvernare alături de PSD-ul lui Ponta. A fost răsplătit cu a două funcţie în stat, cea de preşedinte al Senatului, în locul lui Crin Antonescu. A avut şi adepţi din rândul PNL şi a dorit să atragă mai mulţi. Tăriceanu şi-a construit şi un partid, doar că formarea PLR s-a împotmolit la Tribunal şi i-a dat apoi multe bătăi de cap lui Tăriceanu şi oamenilor lui. Deputatul PNL de Sălaj Mirel Taloş a trecut şi el de partea lui Tăriceanu. La congresul în care s-a decis formarea PLR, Mirel Taloş a obţinut o funcţie în Biroul Politic Naţional al PLR.

PNL şi PDL au “bătut palma” şi au format noul PNL

Alianţa Creştin Liberală (PNL+PDL) a încetat să mai existe din 17 noiembrie, de la ora 00.00. Obiectivul alianţei a fost participarea cu un candidat şi un program electoral comun la alegerile prezidenţiale din 2014, sau altfel spus de a-l susţine pe Klaus Iohannis în cursa pentru Cotroceni. Începând din 17 noiembrie, partidele care compuneau Alianţa Creştin Liberală se regăsesc în noul Partid Naţional Liberal. Partidul Naţional Liberal a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti pe data de 7 octombrie şi a luat naştere prin fuziunea cu PDL. Noul PNL va avea conducere bicefală până la sfârşitul lui 2016. La nivelul judeţului, noul PNL este condus de Radu Câpîlnaşiu, fost copreşedinte al ACL Sălaj în calitate de preşedinte al PNL Sălaj, şi de Lucian Bode, fost copreşedinte ACL la rândul său şi preşedinte al PDL Sălaj. Acest mod de organizare a fost aprobat de Tribunalul Bucureşti la constituirea ACL.
În luna octombrie, Partidul Forţa Civică, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, a fost absorbit de PDL. Mihai Răzvan Ungureanu a renunţat la candidatura la alegerile prezidenţiale pentru o funcţie de vicepreşedinte PDL.

Alianţe noi şi luptă pe funcţii la nivel local

În paralel cu jocurile de la centru, la nivelul consiliilor locale din judeţ s-au format noi alianţe şi noi majorităţi. Viceprimarul comunei Valcău de Jos, Gheorghe Chiş, a fost primul schimbat din funcţie, la propunerea primarului Ioan Roşan, în luna iunie. Potrivit legii administraţiei publice locale, schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face prin votul majotităţii consiliului local, la pro-punerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
|i la nivelul Consiliului Local Zalău, dreapta (PNL+PDL) a format o majoritate, având 11 din totalul de 21 de consilieri locali. La propunerea a 11 consilieri, s-a trecut la schimbarea viceprimarului PSD Daniela Coţa cu consilierul local PDL Claudiu Bârsan. Votul din Consiliul Local nu şi-a produs nici acum efectul, deoarece prefectul a atacat cele două hotărâri în contencios-administrativ. Până la o decizie definitivă, schimbarea viceprimarului Zalăului este suspendată.

VIP-uri politice în Sălaj

Anul 2014 a fost bogat în vizite pentru judeţul Sălaj. Au poposit prin judeţ atât europarlamentari, cât şi miniştri, candidaţi la preşedenţie şi premierul Victor Ponta.

Europarlamentarul Norica Nicolai s-a aflat pe 21 martie într-o vizită la Zalău. Norica Nicolai a promis că îşi va deschide un cabinet aici pentru cetăţenii din Sălaj şi nu numai după alegerile europarlamentare, dar promi- siunea nu s-a materializat încă. stop_coloana
Elena Udrea s-a aflat pe 7 aprilie pe la Zalau, pentru a prezenta electoratului de la poa-lele Meseşului viziunea şi obiectivele Partidului Mişcarea Populară. Pe 12 iunie, Udrea a trecut iar prin Sălaj să-şi vadă investiţia pe care a făcut-o la Băile Boghiş alături de Lia Stanca. Pe 7 august, Elena Udrea a poposit din nou pe meleaguri sălăjene, de data aceasta pentru inaugurarea oficială a staţiunii Boghiş.
Mihai Răzvan Ungureanu a fost prezent pe 17 aprilie la Zalău pentru a prezenta candidaţii la alegerile europarlamentare din partea Forţei Civice, partidul la şefia căruia se afla.
La finele lunii aprilie, cu ocazia campaniei electorale pentru europarlamentare, PDL Sălaj a adus în judeţ nume importante ale partidului. Este vorba de europarlamentarii Monica Macovei, Daniel Buda şi de Cătălin Predoiu, care a fost propunerea PDL pentru a candida la prezidenţiale, dar şi membri importanţi din conducere, ca Andreea Paul şi Ioan Oltean.
Luna mai a adus pentru Sălaj numeroase vizite importante ale politicienilor români. Premierul Victor Ponta a venit într-o vizită de lucru pe 8 mai, vizitând companiile Tenaris şi Michelin alături de Liviu Dragnea. Tot în aceeaşi zi a venit şi şi fostul mi-nistru pentru dialog social, care se afla în funcţie la acea vreme, Aurelia Cristea, pentru a se întâlni cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor din judeţ. De asemenea, Sălajul a primit tot pe 8 mai şi vizita europarlamentarului Corina Creţu, care a venit să promoveze ideologia de stânga în cadrul campaniei pentru europarlamentare.
Klaus Iohannis a vizitat Zalăul pe 21 mai alături de eurocandidatul Eduard Hellvig şi echipa de campanie a PNL. Edil de Sibiu şi primvicepreşedinte PNL la vremea respectivă, Iohannis a venit la Zalau pentru a-i încuraja pe membrii organizaţiei judeţene a liberalilor să-şi convingă semenii să meargă la vot şi să voteze PNL la europarlamentare.
Viceprim-ministrul Liviu Dragnea s-a aflat pe 25 august preţ de câteva ore la Zalău pentru a înmâna cheile a şase microbuze şcolare, pentru a înmâna 28 de contracte de finanţare şi pentru a face o serie de promisiuni sălăjenilor, care de care mai atractive.
Monica Macovei a poposit pe 18 octombrie la Zalău, fiind primul candidat la preşedenţia României care a ajuns în Sălaj în timpul campaniei electorale. A fost însoţită de o echipă de campanie tânără, cu ajutorul căreia şi-a transmis mesajul politic.
Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a vizitat Zalăul pe 19 octombrie şi a participat la mai multe întâlniri cu electoratul social democrat şi cu echipele de campanie organizate la nivelul judeţului Sălaj cu ocazia campaniei prezidenţiale.
Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului şi candidat independent la funcţia de preşedinte al României, a popo-sit la Zalău pe 24 octombrie. Tăriceanu a făcut o vizită la întreprinderea Uniconf, din cadrul grupului de firme Universal, cel mai mare angajator cu capital autohton din judeţ. De asemenea, Tăriceanu şi-a prezentat programul politic pe care l-a avut pentru România.
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a venit pe 31 octombrie la Zalău “pentru a vedea cu ce probleme se confruntă solicitanţii de fonduri europene, pentru a găsi calea cea mai eficientă atragerea banilor europeni”. De asemenea, a vizitat Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău şi Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, două obiective reabilitate cu fonduri europene.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, s-a aflat pe 8 noiembrie la Zalău, unde a vizitat Spitalul Judeţean de Urgenţa Zalău, Serviciul Judeţean de Ambulanţa şi Centrul Pilot de Referinţa pentru Boli Rare “NoRo”, promiţând ajutorul pentru accesarea de fonduri europene pentru modernizarea ambulatoriului de specialitate, dar şi replicarea Centrului NoRo în Bucureşti.