Tinerii sunt prieteni cu sticla

Unul din zece tineri români consumă alcool de câteva ori pe săptămână, relevă un studiu publicat pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului. Şapte la sută din tineri consumă alcool o dată pe săptămână, 13 la sută consumă alcool de câteva ori pe lună, opt la sută consumă alcool o dată pe lună, 18 la sută din tineri consumă o dată la câteva luni, iar 44 la sută din tineri susţin că nu consumă alcool.
În ceea ce priveşte vârsta la care au consumat pentru prima dată alcool, studiul relevă că 10 la sută din tineri au băut alcool pentru prima dată la 16 ani, opt la sută de la 17 ani şi 12 la sută de la 18 ani.
Studiul mai relevă că 16 la sută dintre cei care consumă alcool mai des de câteva ori pe lună se simt puţin vinovaţi pentru acest lucru, 13 la sută au pierderi de memorie şi continuă să consume alcool, chiar după ce prietenii le spun că este suficient.
26 la sută dintre tinerii respondenţi prezintă o predispoziţie spre dependenţa de alcool, iar patru la sută pot fi încadraţi, conform National Council on Alcoholism and Drug Dependence, în categoria celor alcoolici.
Studiul a fost realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 3 august – 16 septembrie 2014 pe 1.205 subiecţi cu vârste între 14 – 35 ani şi poate avea o eroare maximă tole-rată de plus/minus 2,8 la sută.

Peste 60 la sută din elevii zălăuani de liceu şi din gimnaziu au “tras la măsea”

Dr. Ana-Maria Turcu, medic specialist psihiatrie pediatrică, şi psihologul clinician Laura Bodoni, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, au conceput un proiect la finele anului trecut pentru a afla care e magnitudinea problemei consumului de droguri, de alcool, a fumatului şi a jocurilor de noroc în rândul elevilor zălăuani. Patru şcoli din Zalău au participat la acest proiect prin intermediul consilierilor şcolari, unde elevii au trebuit să completeze chestionare. Este vorba de Colegiul Naţional “Silvania”, Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul”, Şcoala Gimnazială “Simion Bărnuţiu” şi Şcoala Gimnazială “Iuliu Maniu”. 571 de elevi au completat chestionarele.
Din proiect reiese că 62,34 la sută din elevi au consumat cel puţin o dată alcool, stop_coloana din care 31 recunosc că prima dată când au făcut-o au avut sub 9 ani, iar 145 între 9 – 14 ani.
79,2 la sută din elevii consideră că problemele cu sănătatea sunt cele mai grave consecinţe ale consumului de tutun, alcool şi droguri. Dependeţa este considerată a doua cea mai gravă consecinţă, urmată de certurile cu familia (61,1 la sută) şi cheltuielile exagerate (56,6 la sută).

Românii beau multă bere; evident că ieftină şi la pet

Românii sunt consideraţi printre cei mai mari băutori de bere din lume. În urma unui studiu efectuat de Huffington Post, ediţia franceză, se arată că România se situează pe locul zece în lume cu 83 de litri consumaţi anual pe cap de locuitor. Cea mai mare pondere în consumul de bere din România o are berea ambalată la PET, care reprezintă 54 la sută din berea comercializată în România,
Cei mai mari consumatori de bere din lume sunt cehii cu un consum mediu pe cap de locuitor de circa 148 de litri anual. Pe locul doi se situează austriecii, apoi germanii

Nutriţionistul spune că berea îngraşă

Nutriţionistul sălăjean Marius Călinici recomandă un consum responsabil de bere, deoarece aportul caloric al berii duce în timp la îngrăşare. “Spre deosebire de alte băuturi alcoolice, berea are o valoarea calorică asemănătoare cu cea a a laptelui. Pe lâgă acestea, berea conţine 4 la sută glucide, dar şi vitamine din drojdia de bere. Având însă şi alcool în componenţă, berea categoric îngraşă. Berea are şi efect diuretic şi favorizează deshidratarea. O porţie de alcool zilnică nu este rea, dacă este bine măsurată. Dacă ne gândim, un consumator de vin bea pe zi un pahar sau două de vin, cu un gramaj mai redus decât o bere consumată de un băutor de bere, care consumă cu precădere la doze de 0,5 litri. Este indicat să se bea bere cu măsură”, a explicat pentru Graiul Sălajului nutriţionistul Marius Călinici.