Trăim mai mult, dar in chinuri
Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020, aprobată luna trecută de guvern, prezintă şi un “profil al stării de sănătate a populaţiei”. Speranţa de viaţă sănătoasă în România rămâne inferioară celei din alte state membre UE (57,1 ani, faţă de o medie de 62,2 ani în UE). Anchetele UE asupra veniturilor şi condiţiilor de trai arată că, deşi speranţa de viaţă a crescut, speranţa de viaţă sănătoasă a scăzut în România, în timp ce în alte state ale UE a crescut. Speranţa de viaţă sănătoasă la românii care au 65 de ani a scăzut între anii 2007 – 2010.
Bolile care ne pun capăt zilelor
Cele mai multe decese după vârsta de 65 de ani sunt cauzate de boala cardiacă ischemică, de accidentul vascular cerebral şi de ciroză hepatică, în această succesiune. Cancerul la sân şi cel de col uterin la femei, şi cancerul bronhopulmonar la bărbaţi constituie bolile cu cel mai mare impact asupra mortalităţii românilor care au peste 65 de ani.
Potrivit datelor prezentate în strategia guvernului, mortalitatea generală este dominată de bolile sistemului circulator şi de tumori. Următoarele cauze de deces în ordinea frecvenţei sunt bolile aparatului digestiv, respirator, bolile hepatice şi diabetul zaharat. A crescut substanţial mortalitatea prin boli cro- nice ale ficatului şi ciroze, cu preciza-rea că mortalitatea prin ciroză este predominantă, dar şi decesele cauzate de consumul de alcool, în general. stop_coloana
Sălăjenii mor de boli cardiace şi vasculare
Potrivit centralizatorului statistic pentru activitatea medico-legală în 2013 al Serviciului de Medicină Legală (SML) Sălaj, 88 de sălăjeni au murit anul trecut din cauze neviolente. Dintre aceştia, cei mai mulţi, respectiv 59, au murit din cauze cardiace şi vasculare. Astfel, 28 de sălăjeni au făcut infarct miocardic, iar pe 27 de sălăjeni i-a “doborât” cardiomiopatia. Miocardita şi pericardita au provocat fiecare moartea a câte un sălăjean, iar ruptura de anevrism de aortă sau vase mari a provocat decesul a doi sălăjeni. Bolile respiratorii au cauzat moartea a 19 sălăjeni (cele mai multe cazuri, respectiv opt, au fost provocate de pneumonie sau bronhopneumonie). Bolile meningo-encefalice au provocat moartea a cinci sălăjeni (patru au murit de hemoragie intracerebrală), iar bolile digestive şi-au “adjudecat” viaţa altor cinci sălăjeni.
