În lipsa unor programe educaţionale care să rezolve multiplele probleme cu care se confruntă sistemul, părinţii şi dascălii sunt nevoiţi să apeleze la “mica înţelegere” pentru a se descurca. Deşi la nivel oficial se bate monedă pe faptul că părinţii nu sunt obligaţi – şi nu sunt obligaţi prin acte normative – să contribuie cu bani pentru educaţia copiilor, obiceiul ca dotările în şcoli să se facă din banii părinţilor se perpetuează.

Scaune şi calorifere, laptopuri şi videoproiectoare, pe banii părinţilor

Părinţii vor tot ce-i mai bun pentru odraslele lor. Problemele apar însă atunci când vine un părinte cu stare materială bună şi propune investiţii costisitoare în clasa în care îi învaţă copilul, agrenându-i şi pe ceilalţi părinţi, mulţi dintre ei cu o situaţie materială nu tocmai bună; ba mai au şi câte doi-trei copii la şcoală. Şcoala ajunge să se doteze pe banii părinţilor cu de toate, de la parchet, scaune, tablă, până la laptopuri şi videoproiectoare. Cel puţin asta este ultima modă la Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Zalău, unde, ne spune un părinte, se strâng bani pentru a cumpăra câte un laptop şi un videoproiector la clasă.
“Sunt iniţiative ale părinţilor de tot felul. Noi nu îi încurajăm pe părinţi să facă astfel de investiţii, dar dacă ei doresc, noi nu putem să oprim pe nimeni. Chiar zilele trecute mi-a spus un părinte că doreşte să pună parchet nou la clasă”, ne-a declarat ieri Ioan Abrudan, directorul Şcolii Gimnaziale “Mihai Eminescu”. Acesta a subliniat că deşi fondul şcolii e legal, nu-l condiţionează. “Cine vrea plăteşte, cine nu, nu”, a conchis Abrudan. De aici ar trebui să înţelegem că părinţii dau buzna cu banii în şcoală şi nu pot fi opriţi. Dar toţi ştim cum funcţionează.
O achiziţie absolut necesară, având în vedere temperaturile scăzute şi lipsa de căldură, a fost făcută de părinţi la Liceul Pedagogic “Gheorghe Şincai”. Elevii contribuie cu sumă fixă pentru achiziţionarea unui calorifer electric, deoarece este foarte frig în clasă. Până acum, elevii s-au descurcat cu radiatoarele aduse de acasă. De la primărie ni s-a transmis că la Liceul Pedagogic “Gheorghe Şincai” punerea în funcţiune a centralei e prevăzută până la 20 no-iembrie. Aşadar, elevii nu prea au încotro, dacă nu doresc să stea înfofoliţi la ore. Din pricina frigului, în unele şcoli, precum Şcoala Gimnazială “Gheorghe Lazăr” şi Şcoala Postliceală Sanitară, orele au fost scurtate cu 10 sau chiar 20 de minute pentru ca elevii să nu stea atât de mult “la rece”. Unii din ei au început să lipsească de la şcoală din cauză că s-au îmbolnăvit.

Fondul şcolii este plătit de toată lumea, deşi nimeni nu obligă părinţii

“Fondul şcolii poate fi constituit doar la propunerea asociaţiei de părinţi, asociaţie constituită legal”, stop_coloana a explicat ieri pentru Graiul Sălajului inspectorul şcolar general adjunct, Irina Kovacs. “Asociaţia de părinţi este constituită la nivelul fiecăriei unităţi de părinţi, din asociaţia de părinţi făcând parte reprezentanţii claselor. La nivelul asociaţiei se iau diferite decizii, decizii care nu sunt obligatorii pentru nimeni. Contribuţia este benevolă şi nimeni nu poate fi obligat să achite fondul şcolii. Însă doar asociaţia de părinţi poate să constituie fondul şcolii, nu cadrele didactice sau directorul şcolii. Iar cheltuielile, cumpărăturile făcute din fondul şcolii se fac la propunerea părinţilor. De asemenea, banii trebuie să fie fiscalizaţi. Dacă părinţii vor să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor din şcoală şi doresc să facă o donaţie şcolii, nimeni nu-i poate împiedica. Cu condiţia ca obiectele donate să fie înregistrate în inventarul şcolii. Orice obiect, pe care-l cumpără asociaţia de părinţi sau pe care-l donează o persoană sau orice altă asociaţie sau fundaţie şcolii, trebuie înregistrat în inventarul şcolii şi atunci devine un bun al şcolii şi nu este nicio problemă. Este foarte important să se respecte normele legale. Ce-şi doresc părinţii să cumpere? Asta deja e dorinţa părinţilor. Cu condiţia să nu vină cineva să-i oblige sau să-i forţeze”, precizează Kovacs.
Iată că şi cu fondul şcolii suntem în acelaşi caz ca şi cu dotările benevole. Vin părinţii să plătească, chiar insistă, nimeni nu le cere, şi nu pot fi opriţi să dea bani pentru achiziţii în folosul şcolii. Iarăşi, toată lumea ştie cum stau lucrurile în ciuda discursului oficial.
Un alt exemplu bun despre cum şcoala funcţionează pe bani la negru şi la mica înţelegere este after-school-ul, care, oficial, nu prea se găseşte în Sălaj. Însă părinţii şi dascălii au reuşit să găsească o formă de after-school care să funcţioneze: plata direct la învăţătoare. Din moment ce pentru varianta oficială de after-school nu prea vin bani de la bugetul local sau naţional şi nici organizaţiile neguvernamentale nu se înghesuie să finanţeze astfel de programe, părinţii şi dascălii se descurcă pentru ca toată lumea să fie câştigată.

Post Views: 71