Proiectele de finanţare nu mai au nevoie de “investiţii inutile” pentru a fi aprobate
Într-o conferinţă de presă ţinută sâmbătă la Bistriţa, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a explicat că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, vechea “Măsură 322 – Renovarea satelor” îşi schimbă documentaţia şi că vor fi eligibile finanţări separate pentru zona de asfaltare şi finanţări separate pentru zona de apă şi canal. “Se pot face proiecte integrate numai dacă vorbim de apă şi canal, nu împreună cu zona de asfaltare. Dacă se fac proiecte pe apă şi canal, valoarea finanţării poate ajunge la 2,5 milioane de euro, iar dacă se merge pe finanţare individuală se ajunge la un milion de euro”, a precizat ministrul.
Fără punctaj suplimentar pentru after school
În ceea ce priveşte punctajul acordat suplimentar pentru gradul de sărăcie, ori pentru cei care finanţează un centru social-educaţional, acesta pică în noul PNDR. “Am întâlnit în ţară foarte multe astfel de investiţii, care nu erau utile, dar ele s-au făcut pentru a se obţine punctaj la momentul respectiv.” a spus ministrul Agriculturii. Şi în Sălaj sunt o sumedenie de investiţii gen after-school, cămine culturale ori centre de informare turistică, ultimele pe Măsura 313 – Încurajarea turismului” care pur şi simplu momentan nu-şi găsesc utilitate. Pentru cele cinci puncte în plus primarii au acceptat în proiect şi after-school. Opt primării sălăjene au construit sau reabilitatat clădiri pentru şcoală după şcoală. La Poiana Blenchii, Benesat, Agrij, Bălan, Cizer, after-school-ul este o povară pentru primării. O dată că nu sunt frecventate decât sporadic de copii, şi apoi se cheltuiesc bani din bugetul local pentru plata cu ora a cadrelor didactice. Totuşi, unii primari le-au găsit alte destinaţii clădirilor after-school, fie grădiniţe cu program redus, fie club al pensionarilor, fie săli pentru anumite cercuri ocupaţionale (pictură, mesteşug popular) Ei nu vor să vorbească deschis despre asta pentru a nu îmtâmpina greutăţi şi a nu fi penalizaţi.
Cămine culturale pentru parastase
Ce ar fi fost mai la îndemâna primăriilor să facă în domeniul cultural pentru puncte în plus la proiect? Cămine culturale în mediul rural. Pe Măsura 322 sunt reabilitate sau construite din nou 26 de lăcaşuri de cultură. Aşa se zice, că numai cultură nu se face în aceste lăcaşuri. La Chendrea, la Sârbi, la Fălcuşa, la Brusturi, la Ciglean şi oriunde în satele judeţului nostru populaţia este îmbătrânită, tinerii au plecat. Cine să facă cultură? Totuşi aceste clădiri renovate sau construite din nou nu sunt inutile pentru comunitate. Că nu au destinaţia pentru care au fost construite e altă poveste. Ele slujesc totuşi comunităţii în activităţile sociale; mai rar şedinţe, mai mult pentru loc de pomeni, parastase şi mai rar câte un botez.
Nu-i rău să ai un imobil, chiar dacă pe moment nu-şi are rostul
Ministrul Agriculturii nu a vorbit şi despre Măsura 313, prin care numai în Sălaj s-au înfiinţat 24 de centre de informare turistică, nu a vorbit despre scăzuta lor utilitate de moment. La Crasna, la Zimbor, la Bocşa, la Creaca, la Valcău de Jos centrele de informare turistică sunt mai mult închise. Care turist s-ar abate să se informeze despre punctele de atracţie din comună, când pe uşa centrelor zac lacăte şi zăvoare grele? Am discutat cu un edil despre menirea centrului de informare turistică din comuna sa. Acesta mi-a spus că după cinci ani centrul va primi o altă destinaţie, fie birouri, fie sediu de firmă, fie club. “Era păcat să nu trec în proiect o astfel de investiţie, când Uniunea Europeană acordă 80 la sută fonduri nerambursabile” a spus edilul.
Se vor finanţa în continuare şi after school şi cămine culturale
Se vor finanţa în continuare toate centrele sociale, educaţionale şi culturale, dar pe o măsură separată, cu 500.000 de euro pentru fiecare tip de investiţii”, a spus Constantin.
Mircea Gheţe, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Sălaj, este de părere că “aceste măsuri vor uşura foarte mult procesul de accesare de fonduri pentru primari”. Totodată, Gheţe consideră binevenită ideea din PNDR 2014 – 2020 de a se evalua proiectele în fiecare lună, să nu se aştepte, să nu dureze ani de zile zona de evaluare.
Se încurajează asocierea şi integrarea producţiei
În aceeaşi conferinţă de presă, Daniel Constantin a mai afirmat că PNDR 2014 – 2020 are la bază două principii: princi-piul asocierii şi cel al integrării producţiei. “Pentru asociere acordăm şi punctaj, dar şi procente nerambursabile în plus. Al doilea principiu este al integrării producţiei, al creării de lanţ scurt. Dacă se face livadă şi procesare, automat este un pro-iect integrat şi acordăm, sperăm noi, în plus 20 de procente nerambursabile”, a spus mai marele agriculturii româneşti.
