Executările silite au ajutat la incasări mai mari decat așteptările la Finanțe

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sălaj se poate lăuda cu încasări la bugetul de stat și la bugetele de asigurări peste așteptări. Șeful AJFP Sălaj, Laurențiu Butiri, a prezentat prefectului județului Sălaj o sinteză a activității instituției. Astfel, la finele lunii septembrie, AJFP Sălaj a adunat la buget, din încasările de la cei peste 22.000 de contribuabili (mai bine de jumătate fiind persoane fizice, iar restul persoane juridice) un total de 479, 91 mili-oane de lei. Gradul de realizare a programului de încasări a fost de 106,41 la sută față de suma pro-gnozată și cu 9,51 la sută (45,64 milioane de lei) mai mult decât în perioada similară de anul trecut. Ponderea cea mai mare din totalul veniturilor colectate de instituție o reprezintă veniturile bugetului de stat (48,75 la sută) și ale bugetului asigurărilor sociale de stat (35.75 la sută). Aproape 10 la sută din încasări s-au făcut și datorită acțiunilor inspectorilor sălăjeni, respectiv prin executare silită.

Datorii în rate

Atât persoane fizice, cât și persoanele juridice de drept public sau privat care nu-și pot plăti datoriile către stat pot cere eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 5 ani. Aceștia trebuie să depună o cerere către organul fiscal de care aparțin pentru toate obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) restante, înscrise în certificatul de atestare fiscală.
Până la finele lunii septembrie, s-au depus 345 de astfel de cereri, pentru restanțe în valoare de 54,76 milioane de lei lei. 279 dintre ele au fost aprobate, fiind eșalonate la plată sume care totalizează 31,42 milioane de lei. Alte două cereri sunt în curs de soluționare, iar 64 au fost respinse. Măsura este utilă, pentru că firmele mai primesc o gură de oxigen, iar statul se asigură că îi mai intră bani în cont. Dar nu toate cazurile sunt un succes total. Datele AJPF Sălaj arată că 99 de cereri de eșalonare s-au pierdut pe parcursul procedurii.

Aproape 300 de firme trase pe linie moartă

La finele lunii septembrie, 51 de societăți comerciale sălăjene se aflau în insolvență, 30 erau în procedura de reorganizare judiciară și 278 în faliment. Totalul datoriilor acumulate de firmele cu pricina însuma 116,32 milioane de lei, un sfert din totalul stop_coloana contribuțiilor la stat cumulate de sectorul economic la nivelul județului în primele nouă luni ale anului. AJFP, dar și alte 359 de societăți, așteaptă o minune să-și recupereze banii.

În construcții este cea mai mare evaziune

Mai nou, inspecția fiscală lucrează organizat. “Se selectează prioritar pentru inspecție fiscală contribuabilii care prezintă risc fiscal în vederea combaterii fenomenelor de fraudă TVA (în special în cazul operațiunilor intracomunitare) și a evaziunii fiscale (sustragerea de la plata impozitelor și taxelor către Bugetul de Stat). Se efecuează controale inopinate pentru confirmarea și cuantificarea riscului fiscal și actualizarea fișelor de risc în baza constatărilor”, a declarat Laurențiu Butiri, șeful AJFP Sălaj.
Inspectorii fiscali au derulat 758 de acțiuni de control efectuate la contribuabili persoane juridice și persoane fizice în primele nouă luni ale anului. 349 au fost inspecții fiscale și 409 controale inopinate și încrucișate (la firme partenere, pentru a verifica veridicitatea documentelor contabile – n.r.).
Inspectorii au stabilit agenților economici și persoanelor fizice sume suplimentare totale de plată de aproape 94 de milioane de lei, din care peste 71 milioane de lei recuperare de TVA, 18 milioane din recalcularea impozitului pe profit, 3,6 milioane de lei impozite asupra ve-niturilor salariale, impozit nerezidenți și alte impozite. 99 de mii de lei au fost amenzi și confiscări.
Verificările au vizat în principal combaterea evaziunii fiscale. Reprezentanții AJFP au prezentat și domeniile de risc, de unde și cele mai multe sume suplimentare de plată impuse. Domeniul construcțiilor este cel mai predispus la evaziune fiscală. Mai bine de jumătate din sumele suplimentare de plată stabilite de inspectori provin de aici, adică 49,8 milioane de lei. Pe locul doi se situează domeniul comerțului, unde s-au stabilit contribuții suplimentare de peste 30 de milioane de lei, apoi producerea și comercializarea produselor energetice, unde s-au stabilit sume suplimentare de plată aproape 8,5 mi-lioane de lei.