Controversat și, orice s-ar spune, din ce în ce mai ineficient – rezultatele o dovedesc – Învățământul se confruntă cu multe probleme, plus o subfinanțare cronică. Am încercat să descâlcim problemele Educației cu ajutorul parlamentarilor sălăjeni.
Deputatul Iuliu Nosa nu-i de acord cu reforma continuă din înățământ
Deputatul PSD-ist Iuliu Nosa consideră că “plusurile” pe care le are învățământul din România sunt dotarea școlilor și pregătirea cadrelor didactice, în timp ce la “minus” vede continua reformă din învățământ, care duce la rezultate slabe la Bacalaureat. “Am avut bucuria să participt în calitate de bunic la deschiderea anului școlar și să constat la școala la care am fost prezent dotările materiale și igenico-sanitare pe care le are școala respectivă și dotările pe care le au și celelalte școli din județ. Tot ca plus amintesc și dorința cadrelor didactice, al căror profesionalism și pregătire didactică este fără minusuri. După părerea mea, pot să afirm că nimeni nu poate contesta acest lucru.
Cel mai important minus pe care-l are învățământul din România este continua reformă, care din păcate duce la rezultate, de multe ori, nu bune, iar acest lucru se vede cu precădere la notele din sesiunile de Bacalaureat”, a afirmat deputatul social-democrat.
Senatorul Pop dă vina pe reformele dese și slaba finanțare
Senatorul PSD Gheorghe Pop spune că sistemul nu funcționează pentru că este mereu schimbat, dar și din cauza faptului că este slab finanțat. “Sistemul de educație din România a suferit, în ultimii 25 de ani, numeroase modificări ce au dus la transforma-rea radicală a învățământului, foarte multe dintre schimbări fiind în dezavantajul tuturor. Fie cadre didactice, fie părinți, dar mai ales copiii, au resimțit amprentele lăsate de fiecare reformă. Iar efectele le-am resimțit în ultimii ani prin rezultatele elevilor, promovabilitate scăzută la examene și evaluări, abandon școlar, mai puține performanțe școlare.
Un mare minus al sistemului de învățământ este subfinanțarea, care se reflectă în dezinteresul unor cadre didactice față de munca lor și față de viitorul acestei țări. Apoi, un mare minus a fost și desființarea învățământului profesional și necorelarea sistemului de educație cu piața muncii. Nu toți absolvenții de gimnaziu sunt capabili să urmeze un liceu și nu toți absolvenții de liceu pot trece cu succes peste cursurile unei facultăți.
Consider o mare realizare reînființarea învățământului profesio- nal, dar mai ales faptul că atât părinții, cât și elevii au înțeles că o meserie este mai utilă pe piața muncii decât să avem șomeri cu diplomă de facultate. M-am bucurat anul acesta când am aflat că numărul elevilor care au optat pentru școlile profesionale a crescut față de anii trecuți.
Învățământul românesc are nevoie de stabilitate și, în ceea ce mă privește, mă străduiesc să găsim o soluție optimă pentru un învățământ românesc performant, stabil, care să ofere un viitor sigur acestei țări”, a declarat senatorul Pop pentru Graiul Sălajului
Vegh deplânge salariile profesorilor
Senatorul UDMR Vegh Alexandru consideră că infrastructura și dotarea școlilor din România este un plus pe care-l are sistemul de învățământ. Vegh a ținut să amintească printre minusurile sistemului de învățământ remunerarea proastă a profesorilor și lipsa de manuale pentru elevi. “Ca plusuri pot aminti insfrastructura din sistemul educațional. Și aici amintesc dotarea școlilor și transportul copiilor cu microbuz. Desigur, mai sunt probleme și în infrastructură, dar în multe cazuri aceasta este un plus, dar încă mai e de lucru, așa cum aminteam anterior. Ca minusuri nu pot să nu remarc aspectul pe care mass-media îl prezintă zilnic, și anume aproviziona-rea cu manuale, care trebuia să fie asigurată de minister. Un alt minus este remunerarea profesorilor. Consider că mai există cadre didactice care formează tinerii spre a ieși în societate și care au rezultate. Mai sunt multe altele de discutat în acest domeniu, dar în mare, pe aceste aspecte se bazează plusurile și minusurile educației românești în viziunea mea”, ne-a declarat senatorul UDMR Vegh Alexandru. stop_coloana
Lucian Bode critică fabricile de diplome
Deputatul democrat-liberal Lucian Bode crede că în timpul conducerii PD-L situația învățământului românesc era una stabilă și se împotrivea actualelor “fabrici de diplome” realizate de guvernul Ponta. “Guvernul nostru a adoptat Legea Educației Naționale în anul 2010. O lege modernă, euro-peană, adaptată la nevoiele pe care sistemul de educație din România le avea. Elementul central al acestei legi a fost acela că absolut toate articolele din lege au fost fundamentate pedagogic. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că Legea Educației Naționale a fost concepută de un colectiv de specialiști coordonați de către reputatul profesor universitar Mircea Miclea, pornind de la Pactul Național pentru Educație, pact asumat la vremea respectivă de către clasa politică, societatea civilă, asociațiile profesionale. Guvernul Ponta, în stilul deja cunoscut, a dat lovitura de grație educației românești prin adoptarea pe furiș a Ordonanței de Urgență 49/2014, fără dezbatere publică, netransparent, nedemocratic și fără să respecte Constituția României. Politizează întregul sistem de învățământ și dă naștere unor abuzuri de putere, de sfidare a autonomiei școlii românești și pune în pericol calitatea întregului sistem educațional din România. Ordonanța încurajează concurența neloială, mediocritatea și scade stan-dardele profesionale și redeschide drumul către fabricile de diplome”, a declarat Lucian Bode. “Avem astfel în Romania bacalaureat la nesfârșit, prin înființarea celei dea treia sesiuni de Bac, cu aducerea în facultăți a unor absolvenți de liceu fără diplome de absolvire a bacalaureatului. PSD menține astfel captivi tinerii în sistemul de ajutor social. Îi mint pe acești tine-ri, care nu au învățat timp de 12 ani, că sunt stăpâni pe viața și pe cunoștințele lor. Le falsifică trecutul și viitorul. Guvernul Ponta îngroapă definitiv masteratul didactic. Pentru ca profesorii să fie bine pregătiți din punct de vedere profesional, dar și din punct de vedere metodic, masteratul didactic era una dintre soluțiile identificate. Ordonanța prevede că masteratul didactic nu mai este obligatoriu pentru studenții care vor să devină profesori. De acum înainte, copiii noștri pot avea ca profesori persoane care au picat 10 examene în facultate, care au avut doar note mici, pe care nu i-a interesat școala, dar care au obținut o diplomă de a preda în învățământul preuniversitar. Nu în cele din urmă, actuala Ordonanță blochează complet descentralizarea sistemului școlar. Legea Educației Naționale spunea că școala era instituția care organiza concursurile pe post, angaja și concedia perso- nalul didactic. școala era autonomă și putea concedia un profesor neperformant, dacă un părinte sesiza Consiliul de Administrație sau lipsa de perfor-manță reieșea în urma analizei rezultatelor unor evaluări interne. Concursul de angajare a profesorilor era la școală. Tot școala îi putea demite. În acest moment, concursul se orga-nizează la nivel național și apoi se face repartiția la școală. De acum încolo se instalează oficial factorul politic în școala românească. Indiferent de ce va face sau nu va face un profesor, el nu va putea fi concediat, poate doar mutat la o altă școală, deoarece Inspectoratul este obligat să îi găsească o altă unitate de învățământ la care să predea în continuare”, a mai argumentat Lucian Bode.
“Alianța Creștin Liberală solicită Guvernului Ponta finanțarea corectă a educației românești, nu modificări ale legii în avantajul grupurilor căpușă de pe lângă PSD; Descentralizarea reală și depolitizarea școlii românești; Renunțarea la a treia sesiune de bacalaureat; Ierarhizarea și finanțarea universităților pe criterii de calitate și performanță academică; Renunțarea la doctoratul fără frecvență; Abroga-rea OUG 49/2014”, a încheiat Bode.