40 la sută dintre romani vor primi alimente pe o cartelă a săracului
Săracii vor primi în continuare, până în 2020, alimente de la Uniunea Europeană, însă acestea nu vor mai fi distribuie prin intermediul Agenţiei judeţene de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Programul Oparaţional de Ajutorare a Persoanelor Dezavantajate 2014 – 2020 este coordonat la nivel naţional de Ministerul Fondurilor Europene, iar sprijinul vine de la Comisia Europeană. Distribuirea alimentelor în teritoriu se va face prin cupoane indivi-duale, pe care beneficiarii le vor primi acasă. Cupoanele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională şi vor avea elemente de siguranţă care să nu permită să fie falsificate. Fiecare cupon va avea inscripţionat numele şi prenumele persoanei, CNP-ul, componenţa coşului alimentar şi data până la care poate fi folosit pentru a ridica produsele.
Ministerul Fondurilor Europene va realiza licitaţia pentru alimente conform prevederilor OUG 36/2006 privind atribuirea contractelor de licitaţie publică. Achiziţia alimentelor va fi împărţită pe loturi, pentru două – cinci judeţe, pentru a evita eventualele sincope cauzate de contestaţii. Distribuirea pachetelor cu alimente se va face la sediul primăriilor, pe baza cupoanelor individuale.
Cine sunt şi câţi sunt săracii care primesc pomana de la Uninea Europeană
În categoria persoanelor defavorizate care au drept la ajutoarele alimentare comunitare au fost incluşi şomerii, invalizii şi veteranii de război, pensionarii cu venituri lunare sub 400 de lei, beneficiarii venitului minim garantat, persoanele cu handicap grav şi accentuat.
Anul trecut, aproximativ 36.000 de sălăjeni au primit alimente de la Uniunea Europeană. Fiecare persoană a beneficiat de câte 10 kg de făină, 7 kg de mălai, 0,5 kg de paste făinoase, 4 litri de ulei, 0,8 kg de roşii în suc propriu, 0,4 kg de zacuscă, 0,250 kg de miere, 0,3 kg de carne de porc la conservă şi 2 kg de zahăr. Cei mai vulnerabili membri ai familiilor sărace sunt copiii. Din acest motiv, persoanele dezavantajate vor primi, pe lângă obişnuitele alimente, şi rechizite pentru copii, pentru stop_coloana încurajarea frecventării şcolii, ceea ce ar duce, indirect, la incluziunea socială a copiilor. Acordarea rechizitelor şcolare se va face începând cu anul şcolar 2015 – 2016.
Suma totală aprobată pentru România prin Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 este de 442,5 milioane de euro. Programul va fi finanţat din fonduri UE (85 la sută) şi de la bugetul de stat (15 la sută), aproape dublu faţă de perioada anterioară (2007 – 2013).
Sunt eligibili pentru acest program beneficiarii de ajutor social, persoanele care au venituri mai mici de 45 la sută din salariul de bază minim brut pe ţară şi copii care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50 la sută din salariul de bază minim brut pe ţară şi care sunt înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, la cursuri de zi, şomerii şi persoanele cu dizabilităţi.
Românii sunt săraci lipiţi
Ponderea persoanelor ame-ninţate de sărăcie sau excluziune socială în România era de 41,7 la sută în anul 2012. Conform datelor statistice, forma dominantă de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani şi peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite un anumit standard de viaţă consi-derat decent.
29,9 la sută din totalul populaţiei se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6 la sută dintre aceştia nu îşi pot permite, printre altele să consume carne, peşte sau proteine echivalente la fiecare două zile.
Ponderea populaţiei aptă de muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2 la sută în 2012, şomajul fiind principala cauză. În anul 2012, 41,7 la sută dintre şomerii tineri aflaţi în grupa de vârstă între 18 şi 24 de ani erau raportaţi ca fiind afectaţi de deprivare materială severă. Lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc de sărăcie mai ridicat chiar şi faţă de cel al şomerilor, potrivit Eurostat.
