A mai ramas putin din putinul grau de cules pe ogoarele Salajului. Doar vreo 10 la suta dintre spice se afla la ora actuala *in picioare^ si asteapta… seceratorii. Numai ca spicul nu a fost cat vrabia si ca atare rezultatele sudorii taranului sunt compromise. Specialisti din agricultura salajeana estimeaza ca productia medie obtinuta la grau in aceasta vara este de 1750 de kilograme la hectar. Putin, veti zice, foarte putin. Aceiasi specialisti au impartit cauzele acestui semi esec in doua: obiective si subiective. Cauzele obiective ar fi fost seceta din aprilie, cand au cazut doar doi litri de apa pe metru patrat si drept urmare planta nu s-a dezvoltat, si densitatea mica pe metru patrat. Ploile din mai au ajutat la dezvoltarea boabelor, insa boabele au fost rare, doar 20 in loc de 40 pe spic. Sa ne impacam cu gandul ca asa a vrut Dumnezeu.
Ce ne facem insa cu cauzele subiective care din pacate au fost generate de truditorul gliei. Iata cateva; nerespectarea in totalitate a tehnologiei de cultura – pregatirea terenului, fertili-zarea de baza, neaplicarea ingrasamintelor pe baza de fosfor, nefolosirea semintelor certificate etc. Un calcul simplu, cat se poate de simplu, ne arata ca infiintarea unui hectar cu grau, fara fertilizat si ierbicidat si fara transportul recoltei in hambar se ridica la suma de 16,5 milioane lei vechi (3 milioane aratul, 3 discuitul, 1,5 milioane semanatul, 5,5 milioane samanta si 4,5 milioane recoltatul). Daca adaugam si cele trei lucrari omise voit, suma trece bine de-a dreptul de 20 de milioane de lei. Pe piata libera, la ora actuala kilogramul de grau se comercializeaza cu 5000 de lei. Daca fermierul salajean a obtinut vara asta media de grau pe judet (1750kg/ha), rezuta ca prin vanzarea lui s-ar alege cu 8,75 milioane lei, el cheltuind dublu peste 16 milioane de lei. Avansam ipoteza ca ar fi un an bun si s-ar obtine 3500 kg de grau la hectar. In acest caz prin vanzarea produsului taranul s-ar alege cu 17,5 milioane lei. Numai ca 3500 de kilograme de grau la hectar nu poti obtine fara fertilizare si ingrasaminte. Si in primul caz si in cel de al doilea producatorul nici macar nu poate echilibra balanta financiara si tot in paguba iese.
Atunci ce-i de facut? Hatru, cum il stim taranul roman a gasit… solutia. O solutie de compromis cu un gust foarte amar. Isi lasa terenul pustiu. Mai marii de la Bruxelles ii ofera pentru un hectar de teren lasat in paragina 61,75 euro, aproximativ doua milioane de lei, zice-se ca sub forma de subventii. Badea Ion nu misca un deget si banii ii intra in cont prin APIA, pe cand daca ar fi cultivat terenul cu grau, la preturile actuale, ar fi fluierat, cum spuneam a paguba. Asa ca au fost impacate si capra si varza; taranul roman primeste o bruma de gritari fara sa asude pe brazda, in timp ce marile concerne agricole din Europa, isi elimina tacticos potentialii concurenti de pe vadul granelor. Sa ne aducem aminte, ca n-a trecut prea multa vreme de cand Romania se afla in fruntea topului producatorilor de grau, numita fiind Granarul Europei. Sa ne aducem aminte si sa-i blestemam cu jale pe cei ce si-au batut joc de tarina romaneasca.

Post Views: 85