Fiscul ii ia la intrebări pe bogătaşii din Sălaj

Bogaţii Sălajului care se ştiu cu musca pe căciulă au de ce să se teamă, pentru că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) promite că îi va lua la rost începând cu 1 ianuarie 2015, aşa cum a declarat şeful Fiscului, Gelu Diaconu, şi cum confirmă pentru Graiul Sălajului şi Laurenţiu Butiri, directorul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sălaj.
Potrivit Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sălaj, în judeţul nostru, la fel ca în toate judeţele din ţară, se vor efectua verificări la persoanele fizice la care se constată că înregistrează diferenţe peste nivelul legal admis între ve-niturile obţinute/averea personală şi veniturile declarate.

Cine va fi verificat şi cine verifică

Listele cu persoanele fizice care vor fi verificate în fiecare judeţ din ţară sunt întocmite în intervalul 1 iulie – 30 septembrie de către Direcţia de Verificări Fiscale din cadrul ANAF central. Numărul de persoane verificate în fiecare judeţ este stabilit în funcţie de capacitatea administrativă de control a fiecărei regiuni şi de numărul de cazuri identificate în urma aplicării criteriilor de selecţie. Selecţia celor verificaţi se face prin identificarea unei discrepanţe peste nivelul legal acceptat dintre veniturile obţinute şi averea personală şi veniturile declarate din evidenţele ANAF, potrivit lui Gelu Diaconu. Diaconu mai spune că din eşantionul în profil teritorial la nivelul fiecărui judeţ se vor extrage între 15 şi 40 de cazuri, pentru care se vor declanşa verificările prelimi-nare, fără notificare prealabilă.
Şeful ANAF a precizat că verificările asupra persoanelor fizice rezultate din eşantionare vor fi efectuate de către inspectori din cadrul serviciilor de verificări fiscale din afara judeţului. Şeful Fiscului a arătat că, pentru cazurile mai puţin relevante, inspecţia fiscală va fi realizată şi de către inspectorii din judeţul respectiv, dar mai curând cu titlu de excepţie.

Angajament faţă de FMI

Practic, este vorba de o extindere a controlului după finalizarea în primăvară a verificarilor efectuate de Direcţia de Verificări Fiscale de la centru pe un prim eşantion de 30 de persoane, selectat dintr-un grup lărgit de 300 de contribuabili persoane fizice care au intrat în Programul de îmbunătăţire a conformării fiscale. În urma acestor verificări, Fiscul a identificat, într-o primă fază 10 persoane din cele 30 care nu şi-au îndeplinit obligaţiile şi care au fost supuse investigaţiilor suplimentare. Pe baza rezultatelor obţinute la centru şi a consolidării procedurilor de verificare, conducerea Fiscului a decis extinderea programului la nivelul întregii ţări. În ultima scrisoare de intenţie convenită stop_coloana cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul a inclus un paragraf în care afirma că este hotărât să accelereze “progresele înregistrate în cadrul iniţiativei privind Persoanele Fizice cu Averi Mari”, arătând că Direcţia de Verificări Fiscale (DVF) va continua etapa iniţială a primei aplicări a tehnicilor de control bazate pe metodele indirecte. Primele discuţii pentru înfiinţarea departamentului de control al marilor averi au avut loc în anul 2009, iar ulterior această structură a făcut obiectul planului de restructurare a ANAF convenit cu Banca Mondială.

Metodele ANAF

Acţiunile de control sunt iniţiate în baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16 la sută aplicat la diferenţa dintre cele două valori.
La momentul deciziei Guvernului de verificare a marilor averi, preşedintele din acea perioadă al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF),Sorin Blejnar, declara că acţiunile de control vor fi declanşate pentru 200 – 300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor.
Pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale folo-sesc metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului.
Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.
Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoana fizică ve-rificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.