Un arab şi un neamţ sunt preferaţii românilor în sondaje, pentru a prelua conducerea unor ministere importante, cum este sănătatea şi administraţia şi internele, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research.
La întrebarea “în ce măsură personalităţile politice de pe listă ar fi potrivite pentru conducerea sau coordonarea unor instituţii guvernamentale (ministere, direcţii etc.)”, fondatorul SMURD în România, Raed Arafat, este considerat de 84,1 la sută dintre respondenţi cel mai potrivit să conducă domeniul sănătăţii. Klaus Iohannis, primarul Sibiului, a fost indicat drept “potrivit” de 58 la sută din români la administraţie şi interne.
Pentru funcţia de vicepremier al României, Liviu Dragnea a fost apreciat ca “potrivit” de 30,5 la sută din respondenţi, în timp ce 55,4 la sută din cei chestionaţi îl consideră “nepotrivit”. Pentru aceeaşi funcţie, 24 la sută îl consideră potrivit pe Vasile Blaga, iar 64,4 la sută cred că este nepotrivit, în timp ce Elena Udrea este avizată pozitiv de 18,3 la sută şi negativ de 73,2 la sută.
Theodor Stolojan este omul potrivit pentru a conduce ministerul economiei, în opinia a 42,4 la sută dintre respondenţi, iar 49, 3 la sută îl consideră ca fiind nepotrivit. Mihai Tănăsescu ar fi potrivit în acelaşi context în opinia a 27,3 la sută, faţă de 46,6 la sută care nu cred în el.  stop_coloana
Mircea Geoană este preferat la Externe de 44,3 la sută din respondenţi, urmat îndeaproape de Titus Corlăţean, cu 42,4 a la sută, şi de Cristian Diaconescu cu 22,2 la sută. 
În domeniul educaţiei, Ecaterina Andronescu întruneşte cele mai multe opţiuni favorabile – 49,7 la sută, urmată de Andrei Marga, cu 24,8 la sută voturi “pentru”.
Pentru domeniul securităţii naţionale, apărării şi ordinii publice, avem următoarele scoruri. Vicepremierul Gabriel Oprea se situează pe prima poziţie, cu 33,2 la sută voturi pentru. Actualul ministru al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, este considerat potrivit de 25,3 la sută din cei chestionaţi, iar Corneliu Dobriţoiu de 17,4 la sută.
Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion de 1.055 de persoane, reprezentativ pentru populaţia de 18 şi de peste 18 ani a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus-minus 3 la sută.