Camatarii din Jibou au fost pusi in libertate

Recursul formulat de procurorii DIICOT Salaj a fost respins

Membrii unei grupari infractionale din cartierul Caramidari al Jiboului, care, timp indelungat, au dat bani cu camata si isi terorizau clientii pentru recuperarea sumelor, au fost eliberati saptamana trecuta din arest. Sentinta a fost pronuntata de catre Judecatoria Zalau. DIICOT Salaj a inaintat recurs la Tribunalul Judetean Salaj, iar in data de 24 decembrie completul de judecata al Tribunalului a respins recursul ca nefondat. Procurorul sef al DIICOT Salaj, Dan Budusan, cel care a instrumentat cazul, ne-a declarat ieri ca „procesul isi va urma cursul, cu vinovatii in stare de libertate, insa camatarii reprezinta un real pericol pentru victimele lor”.
Povestea a inceput in data de 26 martie 2013, cand politistii Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate Salaj si procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Salaj, au destructurat o grupare infractionala de crima organizata, specializata in comiterea infractiunilor de inselaciune si santaj. Gruparea a fost constituita in anul 2011, in cartierul rau famat al Jiboului, Caramidari, iar membrii ei imprumutau sume de bani pentru care percepeau dobanzi de suta la suta pe luna. In urma audierilor celor 15 camatari, toti, dar absolut toti de etnie roma, si a patru victime, procurorul sef, Dan Budusan, afirma la vremea aceea ca tratamentul inuman si cruzimea aplicate de camatari victimelor erau greu de suportat. In urma audierilor partiale au fost arestate pentru 29 de zile opt persoane. Alte trei persoane aveau interdictia de a parasi localitatea, iar patru persoane au fost cercetate in stare de libertate. Camatarii erau organizati in clanuri familiale. In arestul politiei se aflau Kiss Radu, Kiss Ioan, Kiss Elisabeta, Kiss Sarcudan, Kiss Loredan, Kiss Tarzan, Farcas Noredan si Balog Iosif. Cu exceptia a doua persoane, victimele camatarilor din Caramidari erau de etnie roma. Femeile rome erau mai agresive in recuperarea banilor decat sotii lor. Elisabeta si Ioana au amenintat si au agresat femeile care datorau bani. Responsabili cu paruiala pentru recuperarea sumelor de la datornici erau sotul Elisabetei si fiul acesteia. Dan Budusan spunea ca actiunea de urmarire si filaj a durat un an, „la sesizarea colegilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj”.

Amenintari si torturi ca in Evul Mediu

Actele de violenta erau nume-roase. Camatarii isi amenintau victimele cu incendierea locuintei, le bateau, le desfigurau, le torturau copiii. De frica tiganilor camatari, o familie a plecat din Jibou. Din spusele victimelor am aflat ca un barbat care a apelat la „serviciile” camatarilor, din cauza ca nu si-a achitat datoria, a fost obligat sa fure cupru, ca mai apoi camatarii sa-l comercializeze. Finalul a fost tra- gic. Barbatul a murit electrocutat sub privirile camatarilor, care au asistat, de la distanta, la furt. Cand au descins politistii in cartierul Caramidari si au purces la primele arestari, o reactie masiva a victimelor a avut loc. Oamenii strigau catre anchetatori: „De zece ani va asteptam sa faceti ordine!”. Una dintre victime declara ca a ramas luna de luna fara bani, camatarii luandu-i totul, incat a ajuns sa fure si sa cerseasca pentru a-si creste cei trei copii. Practic, nu avea cu ce trai. Uneori, ce-i drept, mai rar, camatarii vazandu-si victimele disperate, dupa ce isi insuseau banii de la ele, le inapoiau, asa in zeflemea, cinci – zece lei. Trebuiau datornicii sa supravietuiasca sa le poata incasa apoi veniturile, nu-i asa?

„Decontul” se facea de la caserie, in zi de plata

Decontarea sumelor catre camatari se facea in jurul datelor de 11 si 25 ale lunii, cand se primeau ajutoarele sociale si pensiile. Locul intalnirii intre camatari si victime era in spatele Oficiului Postal din Jibou, unde exista o caserie pentru ajutoare sociale de tot felul. Victima, pentru a-si putea ridica banii, primea buletinul, care se afla la camatari, mergea la caserie sub supravegherea camatarului si a sotiei sale. Ridica banii si se intorcea cu ei la cel ce ii imprumutase. Cum spuneam, rareori victima primea si ea o suma infima de bani. Facand un calcul sumar, unul dintre anchetatori afirma ca in cele doua transe de plati, camatarii se alegeau cu cel putin 500 de milioane de lei vechi. Fla-grantul s-a petrecut in 26 martie, cand era zi de plata pentru ajutoare de incalzire. Dupa ce au filat noua persoane care dadeau banii in spatele Oficiului Postal, politistii au actionat. Plansete, tipete de tiganci, ca din gura de sarpe. S-au gasit asupra camatarilor mai multe procuri legalizate de un singur notar din Jibou.
Dupa filajul de un an de zile, tiganii camatari au fost luati ca din oala. S-au gasit asupra lor, dar si la locuintele de pe Caramidari, sume de bani, valuta, procuri, chitante, caiete cu evidenta si cu sumele datornicilor. Le ascundeau camatarii pe unde nici nu te asteptai: intr-o papusa s-au gasit sume semnificative in lei si euro. O camatareasa a ascuns un caiet cu datornicii in partea intima a corpului, pe care l-a mascat cu un tampon de vata. Avertizata ca va fi dusa la ginecolog, femeia roma a predat, cu chiu, cu vai, caietul, unei politiste. Si sub dusumeaua camerelor au fost gasite sume de bani.

Pentru judecatori, camatarii nu sunt un pericol public

Dupa aproape noua luni de arest, instanta a decis vinerea trecuta ca cei opt inculpati pot fi judecati si in stare de libertate. Instanta le-a impus sa nu depaseasca granitele judetului Salaj; sa se prezinte la organul de urmarire penala si instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati; sa se prezinte la Politia din Jibou, desemnata cu supravegherea, ori de cate ori sunt chemati; sa nu-si schimbe locuinta fara incuviintarea instantei; sa nu se apropie de nici una din partile vatamate, respectiv partile civile din prezenta cauza penala si membrii familiilor acestora. Numai ca dupa aproape noua luni de stat pe uscat, e greu de crezut ca romii camatari nu isi vor vizita clientii, mai ales pe cei care au ramas datori. Dar asta este hotararea instantei. Dupa ce un an si mai bine, politistii si procurorii s-au luptat cu destructurarea gruparii infractionale, iata ca judecatorii considera ca membrii ei nu sunt un pericol public si pot fi judecati in stare de libertate.