In sedinta ordinara de ieri a Consiliului Judetean, ultimul subiect si cel mai dezbatut a fost initiativa UDMR pentru organizarea unui referendum la nivel judetean in vederea consultarii cetatenilor din Salaj in legatura cu regionalizarea. Temerile presedintelui UDMR Salaj, Seres Denes, s-au adeverit. Consilierii judeteni nu au aprobat proiectul inaintat de Szilagyi Robert, in calitate de reprezentant al celor 13.557 de cetateni care au semnat pentru acest demers. Doar sapte dintre consilierii prezenti au votat pentru aprobarea acestui proiect, restul fiind impotriva. Consilierul judetean Alexandru Dimitriu, care a prezentat subiectul aflat pe ordinea de zi a Consiliului Judetean, a afirmat inaintea votului ca „in conformitate cu legislatia in vigoare, proiectul de hotarare a primit aviz negativ din partea secretarului judetului si ca propunerea Directiei Juridice si Administratiei Locale, exprimata printr-un raport de specialitate, este de a respinge acest proiect”.
Tiberiu Marc explica ce vor maghiarii
Tiberiu Marc, presedintele Consiliului Judetean, a tinut sa precizeze ca „este vorba de o initiativa cetatenesca care propune organizarea unui referendum in vederea crearii unei structuri organizatorice definita ca regiune de dezvoltare economica”. „Suntem in fata unei situatii cel putin inedite, care se refera la faptul ca un numar de aproximativ 13.000 de cetateni au initiat acest proiect si l-au inaintat Consiliului Judetean spre aprobare. Astfel, salajenii sunt chemati sa raspunda la trei intrebari prin da sau nu”, a explicat Marc propunerea UDMR Salaj. Pe parcursul sedintei, Tiberiu Marc a adus clarificari, aratand ca referendumul propune organizarea unei regiuni de dezvoltare economica formata din judetele Salaj, Bihor si Satu-Mare, desi in acest moment acest tip de regiuni nu exista, nu au fost definite. „A fost exprimata o astfel de formulare, dar nu a fost definita. In prezent exista doar regiuni de dezvoltare statistica, care functioneaza in numar de opt. Initiatorul intreaba daca suntem de acord cu modificarea numarului de opt regiuni si constituirea unora care sa fie formate din 2-4 judete”, a completat Marc.
Maghiarii au incercat sa-i sperie pe consilieri cu desfiintarea Consiliului Judetean si a judetului Salaj
Szilagyi Robert a argumentat in favoarea proiectului incercand sa sperie auditoriul cu disparitia Consiliului Judetean. „Este foarte clar ca prin reorganizarea in regiuni administrative, atributiile judetului si ale consiliilor locale vor fi diminuate, vor fi transfe-rate la nivel de regiune. Prin urmare puterea Consiliului Judetean si a celor locale va fi mult mai mica. In viziunea noastra acest demers nu este in beneficiul cetateanului, si spun asta pentru ca, prin pierderea atributiilor institutiilor pu-blice, in catva timp nici nu va mai fi nevoie de Consiliu Judetean si, in acest mod, nici de judetul Salaj, iar accesul cetatenilor la serviciile publice va fi ingreunat. Noi nu putem fi de acord cu acest lucru, tocmai de aceea am formulat prima intrebare prin care se arata ca cetatenii trebuie consultati in aceasta privinta”, a precizat Szilagyi. Acesta a mai spus ca „regiunile de dezvoltare actuale nu au functionat cum ar fi trebuit in ultimii sapte ani”. „Tocmai de aceea, noi consideram ca aceste regiuni a trebui sa fie mult mai mici, cu 2, 3, 4 judete, deoarece astfel sunt mult mai eficiente. Noi consideram ca daca judetele Salaj, Bihor si Satu-Mare ar apartine unei regiuni ar fi mult mai eficient deoarece aceste judete au mai multe aspecte comune din punct de vedere istoric, geografic, cultural si istoric”, a adaugat Robert Szilagyi.
Chiar daca nimeni nu a spus-o in Consiliul Judetean, trebuie remarcat ca regiunea constituita din trei judete in loc de sase, asa cum propune UDMR, include tocmai judetele in care ponderea populatiei maghiare este cea mai mare.
Micile regiuni maghiare dorite de UDMR
Din propunerea UDMR pentru regionalizare reiese ca judetele in care ponderea populatiei maghiare este cea mai ridicata ar trebui sa faca parte din aceleasi unitati administrative. Este vorba de sase judete aflate in aceasta situatie pe care UDMR le vede organizate in doua regiuni si a strans semnaturi pentru organizarea referendumurilor locale.
Conducerea judetului Covasna a fost prima care a decis, la inceputul luni noiembrie, organizarea, in 8 decembrie, a unui referendum, proiect sustinut de 35.000 de covasneni. In cadrul acestui demers, cetatenii judetului vor fi consultati cu privire la oportunitatea formarii unei regiuni de dezvoltare formata din judetele Covasna, Harghita si Mures, cu sediul central la Targu-Mures.
In judetul Harghita au fost adunate, pana la mijlocul luni octombrie, 28.000 de semnaturi pentru organizarea unui referendum pe tema reorganizarii regiunilor de dezvoltare, ceea ce reprezinta peste 10 la suta din totalul persoanelor cu drept de vot din judet. Cu toate acestea, inca nu se stie daca acest proiect a fost sau nu aprobat in Consiliul Judetean.
Consiliul Judetean Mures a respins ca-tegoric o astfel de propunere, argumentand prin faptul ca este inutila, deoarece un refe-rendum local nu poate modifica o lege de interes national.
Salajul, care tocmai a exclus posibilitatea unui refernedum local, este vazut de UDMR intr-o regiune cu Satu Mare si Bihor.
In judetul Satu Mare, peste 23.000 de semnaturi au fost adunate pentru organizarea unui referendum privind regionalizarea. Inca nu se stie daca proiectul va trece sau nu de Consiliul Judetean.
si in judetul Bihor, UDMR a reusit sa stranga peste 35.000 de semnaturi in vede-rea declansarii de catre Consiliul Judetean a unei consultari a populatiei. Conducerea CJ Bihor pare dispusa sa declanseze referendumul, daca numarul de semnaturi cerut de lege a fost totaliza; data pentru consultarea bihorenilor ar fi 8 decembrie.
Daca cetatenii ar avea o initiativa pentru scaderea taxelor si impozitelor?!
Tiberiu Marc a subliniat in sedinta ca Iinitiativa cetateneasca, asa cum este reglementata, are totusi limitele ei; nu exista posibilitatea initierii unor modificari legislative indiferent de domeniu”. „Daca am duce lucrurile la absurd ar insemna ca un prim impuls venit din partea cetatenilor pentru scaderea taxelor si impozitelor, printr-o initiativa cetateneasca, sa fie si aplicata. Tocmai de aceea, legislatia in vigoare li-miteaza acest tip de initiative. Oricum, subiectul este prematur, deoarece daca se doreste consultarea populatiei in legatura cu reorganizarea administrativa, ar trebui mai intai asteptata mo-dificarea Consitutiei si este si inoportun pentru ca termenul de regiune de dezvoltare economica nu este definit. In opinia mea nu este vorba de a ingradi o initiativa cetateneasca, de a nu consulta populatia, ci de un demers care are limitele lui”, a concluzionat Tiberiu Marc.
E de remarcat si concluzia imbufnata a vicepresedintelui CJ, udemeristul Tiberiu Csoka, care a constatat ca „macar prin discutiile purtate pe acest subiect s-au clarificat niste chestiuni in legatura cu ce avem si cu ce nu avem voie sa facem”. „O treime din consilieri pot propune organizarea unui referendum, presedintele de consiliu poate, numai cetatenii Romaniei nu”.