Se spune ca dupa ‘89 valorile s-au bulversat, s-au schimbat. Lumea a fost cuprinsa de alt ritm si prioritatile umane s-au diversificat si ierarhizat. Un om care era socotit valoros in societate inainte de ‘89 a ajuns sa-i spunem „depasit”. Importanta sa sociala, culturala sau politica s-a perimat, desi el este acelasi. Nu mai pare adecvat la noua lume, nu a mai tinut pasul. Dar este de bon ton sa ne tot schimbam – „fa-te om de lume noua/ sa furi closca de pe oua”, sau e bine sa ramai ce ai fost. Unii se adapteaza si joaca in lumea noua, altii nu , ci doar supravietuiesc, infierandu-i pe altii, cine a fost inainte si iata ce e acum. Auzim in viata de zi cu zi expresia „este o valoare, este valoros, este…” Merita sa ne intrebam si noi, ca atatia altii, in trecerea timpului, ce inseamna a fi valoare, a fi valoros. Oare un cantec popular, de ce o fi valoros si altul nu? La cantec pot placea melodia si versurile. Daca melodia nu este una culeasa, ci facuta de interpret, se vede repede. Cea culeasa din popor este trecuta prin mai multe generatii si finisata, echilibrata, lucruri pe care nu le poate face un artist in doua zile sau doua luni de lucru. S-ar zice, melodia este rotunda, este perfecta, asa cum lumea socoteste sfera perfecta, potrivitoare cu atomii sufletului, si ei sferici, printre care patrunde cel mai profund cantul pentru a atinge cele mai profunde corzi ale sensibilitatii. Daca reuseste ne impresionaza, ne place, putem spune ca melodia este valoare. Poate cu adevarat valoroasa este melodia pe care o putem asculta de mai multe ori si chiar dupa mai multi ani. Ce gasim in melodiile Savei Negreanu Brudascu sau ale Ilenei Domuta Mastan de nu ne plictisesc? Multe, nici nu stim exact ce. Nu putem spune asta, dar e ceva de neexplicat, inefabil cum se spune. Daca asa ceva simtim la un cantec, este neindoielnic valoare, iar el, valoros. Trecerea timpului nu atenueaza valoarea, ci dimpotriva o sedimenteaza.

Post Views: 73