Turismul salajean nu se simte prea bine
Locurile de cazare au avut un grad de ocupare de 17 la suta in primele noua luni din 2013. Turistii straini sunt putini
Directia de Statistica Salaj a emis o analiza in care evidentiaza o scadere a numarului de turisti in judet in perioada 1.01-30.09.2013, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Salajul totaliza in luna iulie un numar de 1.723 de locuri in unitati de cazare precum hoteluri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile turistice, bungalouri si campinguri. Indicele de utilizare al acestor locuri de cazare in perioada ianuarie-septembrie 2013, a ajuns abia la 17 la suta si se afla in scadere fata de aceeasi perioada a anului precedent. Au fost inregistrate un numar de 25.914 de sosiri in structurile de primire turistica in perioada 1.01-30.09.2013. S-a constatat o scadere a sosirilor cu un procent de 2,7 la suta, fata de aceeasi perioada a anului trecut. O scadere de 5,1 procente este inregistrata si in cazul innoptarilor, facand referire la aceleasi intervale temporale. Noptile petrecute de turisti in unitatile de cazare salajene totalizeaza in primele noua luni ale anului un numar de 65.494.
Peste 88 la suta din turisti care au sosit si innoptat in Salaj au fost romani. Indife-rent de nationalitatea lor, turisti care ajung in judetul nostru prefera sa se cazeze la hotel intr-o pondere de peste 48 la suta. Mai apoi sunt preferate bungalourile (31,6 la suta), campingurile (18,8 la suta), vilele turistice (17,4 la suta), pensiunile agroturistice (14,0 la suta) si in ultimul rand pensiunile agroturistice (12,8 la suta).
Lia Stanca crede in turismul salajean, daca ar fi ajutat cu o infrastructura
Referitor la aceasta statistica, proprietara a trei unitati de cazare din judetul Salaj, Lia Stanca a declarat ieri pentru Graiul Salajului ca “intr-adevar, exista o scadere a sosirilor turistice, dar aceasta nu este semnificativa”. “Este o diferenta de doua-trei procente fata de anul trecut”. In ceea ce priveste tipul de turism care se practica in judetul Salaj, in proportie de peste 48 la suta este vorba de turism de afaceri. Lia Stanca este de parere ca “judetul nostru dispune de numeroase obiective, fie ele naturale sau culturale, dar si de unitati de cazare”. “Problema este infrastructura, care face legatura intre cele doua resurse mentionate. Totusi, eu acord sanse si celorlalte laturi ale turismului, cred in potentialul turistic al Salajului. Avem un deosebit potential cultural, este suficient sa amintesc comoara de la Porolissum. Avem potential balnear, la Baile Boghis, Bizusa sau Jibou, avem un bogat potential cultural-religios, materializat prin numeroasele biserici de lemn. Eu cred ca daca am reusi sa corelam resursele, prin intermediul unei infrastructuri de calitate, ar merge”, a concluzionat Lia Stanca.
