Chiar daca guvernantii nu recunosc ca de la 1 ia-nuarie 2014 puterea de cumparare a romanului va fi in declin, trebuie sa le amintim si reamintim ca puterea de cumparare a scazut considerabil si in ultimele luni. Atat la produsele industriale, cat mai ales la cele alimentare. Statisticile, atat cat sunt ele de statistici, reflecta intr-o oarecare masura aceasta putere de cumparare. Indicele preturilor de consum variaza de la judet la judet, de la zona la zona. Imi amintesc ca la sfarsitul primaverii am cumparat un costum barbatesc modest cu 330 de lei. Trecand in plina toamna prin acelasi magazin, am constatat ca pretul a crescut cu 50 de lei, adica cu peste 15 la suta. Explicatie n-am gasit.

Saracia ajuta second-hand-ul sa castige teren
Ca sa nu mirosi a diug, trebuie sa mai intri si pe la un raion de produse cosmetice. Un deodorant care la inceputul lui septembrie costa 8 lei, iata ca ieri l-am cumparat cu 12 lei. O pereche de pantofi, pantofi de calitate medie, care pana mai ieri costa 130 de lei, acum o poti cumpara cu nu mai putin de 175 de lei. Sa nu mai vorbim de produsele pe care le achizitioneaza populatia cu veniturile foarte mici. Pentru o pereche de adidasi pe care o cumparai in primavara cu 40 de lei, acum esti obligat sa bagi mana in buzunar dupa inca 20 de lei ca sa nu umbli descult. Daca mai punem si faptul ca acoperirea goliciunii te secatuieste, credem ca un salariu minim pe economie nu ar ajunge ca sa astupi toate gaurile: o camasa – 70 de lei; o pereche de chiloti – 20 de lei; o pereche de sosete – 5 lei. Nu mai vorbim de maieu, sutien, ciorapi de dama etc. si nu am prezentat aici decat preturile unor produse de calitate medie, de care are nevoie orice om de rand. Este explicabil faptul ca Zalaul, si nu numai, este impanzit de magazine second-hand. De la Autogara pana in Centru e sirag de se-cond-handuri. Ciudat, unele dintre ele se prezinta ca magazine de lux. Daca puterea de cumparare ar fi rezonabila, cat de cat in concordanta cu veniturile cetateanului, alta ar fi situatia. Asa ca asteptam…

20 de lei la producator – 40 de lei in supermarket
Daca ne luam dupa vorba lui Creanga, ca „goliciunea inconjoara, iar foamea da de-a dreptu’ „, mai putem umbla si cu o pereche de pantofi pingeliti, cu o camasa imbulinata cu un petec, cu o palarie fara bor, dar cand e vorba de a pune pace cu stomacul, ti-e de amar. Un producator de tot ce inseamna lactate (branza, iaurt, smantana) din Ilisua ne spune ca telemeaua sa de oaie eco si traditionala o livreaza la cateva supermarket-uri din Zalau cu 20 de lei kilogramul. In galantarele din marile magazine, aceeasi branza se vinde cu 40 de lei kilogramul. De fapt, statisticile ne arata ca in Salaj este cel mai „piperat” pret din tara pentru telemea de oaie. Si daca nu am fi un judet cu peste 280.000 de oi. La o populatie de 218.000 de oameni. Batand carmangeriile Zalaului, am observat ca, de pilda, ceafa de porc, de la 16 lei pe kilogram, a ajuns la 20 de lei. Pulpa pe care in urma cu trei luni o cumparai cu 17 lei, acum ti-o dau cele de dupa tejghea cu 21 – 22 de lei pe kilogram. Reducerea TVA-ului la paine nu a insemnat nimic pentru bugetul cetateanului. Daca o paine de 500 de grame o puteai infuleca doar cu 1,90 lei, acum o ingurgitezi cu 1,80 de lei. Facand o medie a preturilor la produsele care opresc chioraitul matelor, ajungem la concluzia ca ele s-au scumpit tiptil, tiptil, pe neobservate, ca sa nu produca panica. E si asta o strategie.

Samsarii cu preturi mari – in fata; producatorii parliti – in spate
In piata agroalimentara din centrul Zalaului, samsarii domina. Adica cei care cumpara de la producatori cu un pret si il vand consumatorului cu un pret sporit. Producatori autentici in aceasta piata nu sunt decat vreo cinci la suta. Si ei sunt zvarliti la mesele din fundul pietei. Costin din Badon ne spunea ieri ca cei care dau spaga ocupa mesele din fata. Si, bineinteles, vadul de desfacere si preturile sunt altele la intrare in piata. De pilda, daca stai la primele mese, poti vinde varza cu 1,2 lei. Daca administratorul pietei te-a plasat mai in spate, aceeasi marfa o vinzi cu 80 de bani. Si precupetele, si samsarii, si producatorii directi sunt ingrijorati de noul card care va aparea de la 1 ianuarie. Este vorba despre cardul de acces in piata. Ce va fi, vom vedea. Cert este ca la ora actuala preturile produselor agroalimentare din piata Zalaului nu au crescut, dupa cum arata statisticile. Sunt apropiate de cele de anul trecut. Oul de gaina poate fi cumparat linistit cu 40 de bani, merele romanesti (cat sunt de romanesti) se vand la 2 – 2,5 lei pe kilogram. Daca tot vrei sa te proteinizezi, poti cumpara fasole si alba, si maro cu 10 lei kilogramul. Si anul trecut era 8 lei. Din discutiile cu mai multi pietari am aflat ca prezenta samsa-rilor e un rol necesar. Costin, de exemplu, ne spunea ca nu ar putea rezista doar cu varza lui din Badon si cu castraveti. „Piata o tin samsarii, cu banane, cu clementine, cu struguri si cu aproape tot ce se poate aduce din afara”, spunea cu un iz de resemnare omul.

Si am vazut tigani fericiti
La mesele cu picior de ciuperca din jurul chioscurilor din piata, o trupa de tigani isi luau pranzul. Spunem „tigani”, pentru ca ei insista sa le spunem asa si ne transmit ferm ca nu accepta sa le spunem nici „romi”, nici „ciori”, nici „albineti”. Cu gesturi de civilizatie decenta, sorbeau supa din pahare. Acele pahare din plastic in care incape o supa instant la plic, de 2 lei. si erau atat de fericiti, incat dupa ce si-au spalat matele cu fideaua de doi lei, au pus pe tapet toti decibelii din autoturismul pe care l-au parcat alaturi. Si asta ne aducea aminte de Parpanghel din tiganiada lui Budai Deleanu, care le-a promis tuturor coloratilor lui munti de mamaliga si rauri de lapte.

Post Views: 78