„Acasa, de demult”

Patru case din lemn, vechi de peste 80 de ani, ar putea atrage turisti straini in Salaj. Printr-un proiect cultural finantat de Administratia Fondului Cultural National in Salaj si implementat de Centrul de Cultura si Arta al Judetului Salaj in parteneriat cu Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura Bucuresti, patru case traditionale taranesti, din satele Cizer, Iaz, Buciumi si Pria, sunt incluse intr-un proiect de conservare pentru a putea fi incluse intr-un circuit turistic local. Proiectul se numeste „Acasa, de demult” si este finantat din fonduri europene. Prima inaugurare, are loc azi, de la ora 16, in localitatea Buciumi. Maine, de la ora 9.00, va fi inaugurata casa taraneasca din Cizer, iar de la ora 12.00, cea de la Iaz, comuna Plopis. Unele dintre ele sunt inca locuite. Turistii care le vor vizita vor putea sa vada arhitectura traditionala, obiectele si modul de amenajare a locuintei, modul de viata al batranilor care locuiesc acolo, precum si istoria casei, de la constructie pana in prezent. Vor putea sa guste din bucatele traditionale pregatite de familiile care detin gospodariile. Cei care implementeaza proiectul le-au oferit proprietarilor materiale de constructie naturale cu care sa poata imbunatatii si pastra structura actuala a casei. Acestia nu au voie sa faca reabilitari sau modernizari in locuinta, nu au voie sa-si puna termopane, sa-si schimbe mobilierul sau sa renunte la soba pe lemne.

Casa Culii Drenului din Pria
Casa Culii Drenului din satul Pria a fost construita in anul 1914, de familia Coca Pavel si Irina. Este o casa din lemn cu fundatie din piatra adusa din Baie (la poalele Magurii Priei). Acoperisul este din tigla. Are o suprafata de 50 metri patrati si este compusa din talpa (fundatie), tinda si camera mare. Este asezata in centrul satului Pria, la numarul 131, in apropierea Bisericii si a Scolii, langa drumul Principal ce strabate localitatea, pe malul drept al paraului Bradulet. Primul mostenitor al casei a fost Nicolae Coca, fiul Irinei si a lui Pavel Coca „a Drenului”. Nicolae s-a nascut in 25 aprilie 1929 si a decedat in 13 august 2009. A fost casatorit cu Veronica Coca, nascuta in 10 august 1931 si decedata in 7 februarie 2012. Neavand copii, Nicolae Coca a lasat casa mostenire nepoatei sale dupa sotie, Floare Coca, care este actuala proprietara a casei.

Casa lui badea Ioan din Buciumi
Casa lui Ioan Stirb din Buciumi a fost construita pe banii bunicului acestuia, Simion Stirb, intre anii 1928 si 1929. Acesta se intorsese din America si l-a angajat pe mesterul Nicolae Negrean din Buciumi sa-i construiasca o casa noua, pe locul vechii case.
In aceasta casa au locuit trei generatii: bunicii lui Ioan Stirb, Simion si Gripina Stirb, parintii lui, Traian si Cristina Stirb, si Ioan Stirb cu sotia Ileana. Badea Ioan s-a nascut in 1927 si s-a casatorit in 1948 cu Ileana. In aceasta casa locuiesc din anul 1980, si aici si-au crescut cele trei fiice. Din 2002 este singur. Sotia i-a murit si, dupa un an, si-a pierdut si una dintre fiice. Casa se umple din nou, de oameni si de bucurie, cand pe badea Ioan il viziteaza fiicele, ginerii si nepotii.
Casa este situata la aproape 50 de metri de drumul principal. Este construita din lemn de gorun, adus din dealul Porumbului si lipita cu pamant. Tiglele pentru acoperis au fost aduse de tatal sau, din Jimbolia. Fundatia casei este din piatra. Casa are o pivnita, unde se tinea cada cu curechi (varza), cartofi, mere etc. Suprafata de locuit este de 75 de metri patrati. In camera cea mare are un cuptor din caramida, functional. Pe pereti are atarnate blide traditionale, o oglinda si icoane vechi, cu rame din lemn, ladoi de lemn si mobilier vechi. Are un tarnat (prispa) din lemn, unde batranul sta si se gandeste la cele lumesti. Acolo, ii asteapta pe oaspetii care doresc sa-l viziteze.

Casa lui Fanuta din Cizer
Casa lui Fanuta este o casa taraneasca locuibila, situata pe strada Valea Susanilor din Cizer. A fost construita in 1886 si avea acoperis din paie, pana in 1922, cand i s-a mai ridicat o camera, iar proprietarii au mers pana in Jimbolia dupa ciripuri (tigla) pentru un acoperis nou.
Prin fata casei trece raul Crasna, iar in spate stau strajeri paduri de fagi, carpeni si mesteceni. Locuinta este construita din piatra de rau, lemn, pamant si tigle. E varuita cu mneriu (albastru), are herede (prispa) cu vranita (poarta) si sosi (stalpi) din lemn. Interiorul ei cuprinde trei incaperi: tarnat, tinda si camera propriu-zisa. Pe jos e pamant batut, lipit cu tina. In tarnat, se intra pe doua pietre, care tin loc de scari. In tinda se gaseste o lavita pe capre de lemn, o masa cu polita, un pat de lemn cu strujac de paie, rude pentru haine atarnate de grinzi, de care sunt atarnate fructe puse la uscat, struguri, leasa pentru cas, apoi scara de urcat in pod, iar sub scara cofe de lemn, oale de pamant si gozarul (farasul). In camera, pe pereti stau atarnate blide, cani si ulcele, un peretar de lana, sterguri cu sire inguste, icoane si o oglinda. Mai este o lavita, unde se tine oala de lut si plante medicinale, culese de pe camp. Pe pat, lipideaua (cearsafuri), toale de lana, perini lungi. Geamurile din lemn au perdele de umbra.
In casa lui Fanita se mai toarce, se indruga fuior de canepa, caiere de lana, se tese la razboi, se vopsesc textile cu vopsele naturale din plante, se cos si se orneaza costume populare.
In gospodarie se fac garduri din nuiele, se cultiva gradina, si se cresc oratanii si mamifere. Painea de casa se face in cuptor, compoturile, gemurile si muraturile nu se pun cu conservant. Casa lui Fanuta este ingrijita in prezent de familia Criste: Vasile (tatal), Florica (mama), Ana-Stefania (fiica) si Stefan (nepotul).

Casa Biraitii din Iaz
Casa Biraitii (a primaritei, lb.maghiara) a fost construita de Lupou Dumitru (a Vilii), fost primar al comunei Plopis, la inceputul anilor 1900. Acesta a murit in anul 1935. In casa au mai locuit copiii: Dumitru, Ana, Florita. Dumitru Lupou avea 11 ani cand a ramas fara tata. A fost crescut in casa de mama sa, si s-a casatorit cu Ana Moise. Casa a fost locuita pana in 2005, cand a decedat Dumitru. In anul 1944, in aceasta casa s-a instalat comandamentul german, in jur de sase luni, format din trei ofiteri. Dupa razboi, in casa s-au perindat mai multi intelectuali ce au trecut prin comuna.
In 2012, Casa Biraitii a fost cumparata de familia Alexandru Bodea din Iaz si relocata la Iaz, langa muzeul taranesc al Ligiei Bodea.

Post Views: 65