Judetul Salaj este renumit ca furnizor de miere si produse apicole. Din pacate, majoritatea apicultorilor salajeni dau mierea de calitate en-gros in strainatate. Strainii prelucreaza mierea, o „lungesc” cu dife-rite adaosuri si o vand apoi lanturilor de supermarket-uri. Asa se face ca in marile magazine de la noi se gaseste miere ieftina, de calitate net inferioara. Salajeanul Alin Prunean s-a hotarat sa promoveze in intreaga lume mierea naturala, culeasa de la apicultorii de pe Valea Barcaului. „Marea problema a apicultorilor e sa vinzi, nu sa produci. Suntem nevoiti sa facem ceva pentru micii producatori. La Valcau am creat o intreprindere sociala unde facem mi-x-uri apicole. Avem o gama terapeutica de produse, ambalate in cutii, pentru ca mierea, ca sa-si pastreze proprietatile, trebuie ferita de razele soarelui. Avem miere cu polen si propolis, miere cu nuca si propolis, miere cu prune uscate, tinctura de propolis, polen, miere de toate sortimentele”, ne-a declarat Alin Prunean, directorul Fundatiei „Agapis”.

Miere cu chimen, cu anason si cu cafea – unicate in Europa
In „bucataria” de la Valcau se lucreaza de zor la combinarea unor produse astfel incat sa rezulte ceva ce n-a mai gustat nimeni. Mierea cu anason, mierea cu chimen si mierea cu cafea sunt doar cateva dintre specialitatile produse la Valcau, unice in Europa. De mierea cu scortisoara, mierea cu polen sau mierea cu cacao sigur ati mai auzit, dar ceea ce le defineste pe cele produse in Salaj este gustul, incomparabil mai bun.

Prune uscate umplute cu nuca, de pe Valea Barcaului
Una dintre delicatesele cu care se mandreste Prunean sunt prunele uscate, umplute cu nuca, pe care le-a atestat ca produs traditional. Ca sa poata fi atestat ca produs traditional pentru o anumita zona, trebuie sa aiba o reteta sau un mod de preparare autentic. Traditia prunelor uscate de pe Valea Barcaului e veche de peste 80 de ani. „Prunele uscate sunt specifice Vaii Barcaului. Batranii mai fac si azi prune uscate in cuptor, insa in anii 1930 – 1946, era o comunitate importanta de evrei in zona Simleului. Acestia aveau trei cuptoare unde uscau prune si le umpleau cu nuca. Conform declaratiilor batranilor, evreii duceau prunele uscate cu nuca, in ladite, la gara la Nusfalau, le urcau in tren si ajungeau la Viena, Israel si Budapesta”, explica Prunean. In intreprinderea din Valcau, prunele sunt uscate de doua ori, in cuptoare electrice, li se scot samburii si sunt umplute cu miez de nuca, apoi sunt ambalate frumos si scoase pe piata. Prunean se lauda ca are doua angajate, dintre cele mai pricepute femei din sat „una e bucatareasa satului, alta e croitoreasa satului”, si care pun multa dragoste in prepararea bunatatilor dulci si in ambalarea lor.

Printul Charles este interesat de hribe
Alaturi de alti 12 „gospodari” romani din zona Tarnava Mare, Prunean a fost invitat, in 2011, la o intalnire privata cu printul Charles, intr-o casa saseasca, in judetul Mures, in localitatea Saschiz. Printul Marii Britaniei a gustat din produsele apicole salajene si a primit si o sticla de palinca de Zalau, „de asta neaccizata”, rade el. Printul i-a intrebat pe fiecare de unde sunt, iar cand a auzit de Salaj, l-a intrebat de bivolii din judetul nostru. „M-a intrebat de bivoli si i-am spus ca incercam sa-i <>. Pe cel de langa mine l-a intrebat de hribe. Surprinzator, englezii stiu de bivolii si hribele de aici. Noi nu stim sa ne vindem ceea ce avem, si de multe ori ne vindem prea ieftin”, spune cu o oarecare revolta presedintele Fundatiei Agapis.

Salajul face cinste Romaniei
Delicatesele produse pe Valea Barcaului sunt prezentate la targurile de profil din tara si din strainatate, ceea ce face ca toata lumea sa auda si altfel de Salaj, si de Romania. Consumatorii din toata tara le pot gasi in statiile Petrom, iar peste putina vreme si de pe site-ul „sanatate-dulce.ro”.
In urma cu un an, Fundatia Agapis a lansat cel mai mare targ de produse alimentare din Paris un produs exclusivist,”The art of DAR”. Pachetul contine miere in borcan cu capac ceruit, o lingurita de argint si o carticica, incadrate de rama de stejar, realizate manual de mesteri populari. Produsul se vinde la pretul de 365 de euro. pentru fiecare pachet vandut, si-au luat angajamentul sa planteze cinci stejari. „Plantam copacii ca datorie morala fata de natura, pentru ca punem in valoare lemnul si trebuie sa dam inapoi mediului mai mult decat luam”, a spus Prunean. Salajenii s-au facut remarcati prin acest proiect si au fost invitati de francezi la TV5 care au remarcat ca „exista motive sa aratam cu degetul inspre Romania, altfel decat o facem noi”. Primii copaci au fost plantati la Valcau.
In urmatoarea perioada vor scoate pe piata un nou produs exclusivist pentru o companie multinationala, despre care nu a dorit sa ne dea multe detalii.
Nationalist peste masura, Alin Prunean crede cu tarie ca produsele romanesti sunt mult mai de calitate decat cele din import si sustine ca trebuie sa apreciem mai mult ceea ce avem si nu sa cautam ceea ce ne vand strainii, frumos ambalat, dar de proasta calitate.

Printul Charles ravneste la bivolii Salajului
La o intalnire a printului Charles cu Alin Prunean, un salajean pentru care produsele traditionale sunt o componenta a existentei sale cotidiene, britanicul l-a intrebat pe roman care este situatia actuala a bivolilor in judetul nostru. Prea multe detalii, Prunean nu a dat, pentru ca nu era pregatit de o asemenea intrebare. Printul Charles, insa, stia ca la marginea Londrei este o crescatorie de bubaline cu animale aduse din Salaj, de pe Valea Almasului, din satele Chendrea, Balan, Chechis. Brandul de branza Mozzarela a avut un rol decisiv in achizitionarea acestei specii. Ba mai mult, fermierul englez s-a intors in satele de pe Valea Almasului pentru a gasi si a angaja ingrijitori la bivolii londonezi. Asa a ajuns la ferma de bivoli de la marginea Londrei si tehnicianul veterinar din Chen- drea, Vasile Groza. A fost platit bine. Cert este ca toate efectivele de bivoli existente in prezent in Comunitatea Europeana au la baza bivolul romanesc. Am populat cu bubaline ferme din Marea Britanie, Scotia, Irlanda, Elvetia, Germania, Ungaria etc.

„Nu dispare bivolul, nu dispare”
Din informatiile primite de la dr.in zootehnie Ioan Chereches, din cadrul Oficiului de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OARZ) Salaj, aflam ca la ora actuala in judet exista 6.600 de capete de bivoli, din care 3.872 sunt matca (femele si juninci). Ehe, inainte de 1989 pe pasunile judetului nostru pasteau in jur 26.000 de capete de bubaline. Aceata scadere a numarului de bivoli nu-i doar la nivel de Salaj, ci la nivel de tara. Imbucurator, oarecum, este faptul ca in ultimii doi ani, de cand s-au acordat subventii pe cap de animal si la bubaline, efectivele la nivel de judet cunosc o stagnare. Salajul se situeaza pe locul trei, dupa Brasov si Cluj, in ceea ce priveste numarul de bivoli. „S-ar parea, totusi, ca numarul bivolilor nu a scazut mai mult decat cel al bovinelor, si ca atare nu ar fi pe cale de disparitie. Bi-volul ramane in mod traditional un animal crescut in anumite arii geografice ale tarii. Si-a reluat activitatea si Statiunea de cercetari pentru bubaline de la Sercaia, judetul Brasov. Nu dispare bivolul, nu dispare”, declara cu un iz de optimism, pentru „Graiul Salajului”, Ioan Chereches.

O timida „renastere”
Cu cativa ani in urma, familia Tarta Ioan si Silvia din satul Dobrocina, comuna Galgau, au luat totul pe propriii umeri si a infiintat o ferma de bivoli. A inceput cu sase exemplare matca, au ajuns la 60 de capete, dar din cauza lipsei de desfacere a produselor lactate, n-au putut tine ferma. Primarul de Zalha, Simion Rogoz, are un nucleu de zece bubaline, pe care intentioneaza sa-l sporeasca. Din surse de la OARZ aflam ca asemenea indeletniciri, acum dupa acordarea subventiei si pentru bivoli, incep sa se infiripe si in satele Fodora, Hida, Cuzaplac. Crescatorii de bivoli din Buciumi au urcat anul acesta pe cele mai inalte trepte ale podiumului la Targul International Agraria. Buba-linele crescute de Ioan Barbanta, Miron Negrean, Nicolae Ciupe, s-au situat pe locul I, iar Marele Premiu al expozitiei-concurs a fost obtinul de bivolita crescuta si ingrijita de Iuliu Bejan, tot din Buciumi. E bine ca ne trezim, totusi pana nu-i prea tarziu, pana cand pasunile nu ne sunt vaduvite de cirezile negre, pana cand mai auzim cate un muget razlet pe ulitele satelor noastre.

Stia Charles ce stia…

In Comunitatea Europeana nu s-a impus o cota pentru laptele acestui animal. Deci exista o piata de desfacere nelimitata pentru produsele fabricate din laptele de bivol. Facem precizarea ca laptele de bivol are colesterol zero. Un bivol da lapte cam 30 de ani, pe cand o vaca la 10 ani este in carlig la…abator. Stia printul Charles ce stia, cand s-a interesat de bivolii din Salaj

Post Views: 45