In prima jumatate a secolului al XVIII-lea (in jurul anului 1715), nu se stie din ce cauza, a izbucnit un mare incendiu in localitatea Cizer, care a mistuit o parte din sat si biserica. Satenii Cizerului, auzind despre Horea ca este un mare mester, l-au angajat sa le construiasca o noua biserica. Locul constructiei l-au stabilit in apropierea celei vechi, cativa metri mai sus, pe dealul numit Colt. Spuneau batranii ca dupa ce Horea a€œa planuita€ biserica, s-a dus in padure si a insemnat arborii trebuinciosi, care erau asa de grosi (50-70 de centimetri in diametru), incat abia au fost adusi cu trei perechi de boi. Se spune, de asemenea, ca pentru a nu se sparge rotile de la tilegi sub greutatea lor, taranii au puis in locul rotilor cu spite butuci de lemn. Pentru ridicarea bisericii, Horea a lasat aici o echipa condusa de Nicula Ion al Neamtului. Astazi traiesc in Cizer o multime de dulgheri si tamplari. Asadar meseriile respective sunt stravechi aici, iar Nicula Ioan vene din cand in cand sa execute lucrarile mai dificile, pentru ca mai avea si alte lucrari prin imprejurimi.
Biserica, o intruchipare a traditiilor arhitectonice maramuresene si transilvane, a fost construita in intregime din lemn. Pana si cuiele si cheia de la intrare sunt facute in intregime din lemn. Este o biserica sala, fara pridvor, compusa din pronaos, naos si altar, in jurul careia – cu exceptia altarului – se afla un coridor ingust, flancata de stalpi sustinuti de arcade. Pronaosul are plafonul orizontal din scanduri groase de stejar. Deasupra lui se inalta zvelt turnul clopotnitei. In interior, peretii pe care s-a aplicat panza groasa de sac sunt zugraviti. De jur-imprejurul cladirii au fost executate lucrari de sculptura. Pe la jumatatea peretelui se afla un minunat cordon in basorelief. Cele mai bogate si mai frumoase ornamente sunt la intrare. Ancadramentele usii, cu trei randuri de cordoane, motive geometrice, arcade cu butoni – toate dovedesc o mare maiestrie artistica, model de arta populara in lemn. Deasupra usii, la intrarea in pronaos, mesterii au sapat in lemn, cu litere chirilice, anul terminarii constructiei a€œAni d(e) la Hs 1773a€. La intrarea in naos exista o alta inscriptie, pastrata numai in parte. Si de aceasta data inscriptia incepe cu 1773, an cand lucrearea a fost terminata. Exista, de asemenea, si o a treia inscriptie deasupra boltei, care pomeneste numele mesterului constructor: a€œLucrat Ursu adica Nicola Ursua€. Mai exista si alte argumente care ne indreptatesc sa atribuim constructia bisericii din Cizer lui Horea, cum ar fi cheltuielile. Horea arata, printre altele: a€œNicula Ion a Neamtului mest(erul) care a facut biserica din {azeri 44 de forinti, am fost chizesa€
Dupa 105 ani de la construire, in 1878, se face prima descriere a bisericii, aratandu-se, intr-un document de inventar, starea sa a€œsuferibilaa€. Intre anii 1910-1912, la biserica s-a construit un cafas (cor) din scanduri de brad, pe vremea preotului Aurel Orian. Biserica a fost tot timpul intretinuta cu grija de sateni. Valoarea istorica si culturala a determinat, in 1968, dupa 195 de ani de existenta pe locul unde i-a pus Horea temelia, mutarea monumentului istoric in Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Sectia in aer liber din Cluj Napoca, unde constitue bijuteria muzeului si sta drept marturie a faptelor taranilor din Cizer de acum doua secole si jumatate

Post Views: 39