Preturile mici la cereale baga in faliment fermierii mici si mijlocii

Intr-un an precum 2013, in care productia agricola a fost una buna, perspectivele raman sumbre din cauza banilor putini care se aduna in buzunarele agricultorilor prin practicarea unor preturi mult prea mici pe piata produselor agricole.

La ora actuala, cel mai pagubit este agricultorul, micul fermier. Daca samsarii si marii comercianti interesati de culturi precum graul, porumbul ori floarea soarelui socotesc linistiti profiturile, muti dintre fermieri risca sa numere doar zilele pana la faliment. Aceasta din cauza preturilor incredibil de mici la valorificarea recoltelor. Daca pana la recoltat kilogramul de grau se vindea cu1-1,2 lei kilogramul, la ora actuala nu primesti mai mult de 0,6 lei pe kilogram. A scazut si pretul porumbului de la 1 leu la 0,45-0,50 lei pe kilogram. Nici culti-vatorii de floarea soarelui nu au zile mai bune. Daca anul trecut kilogramul de produs era evaluat de catre achizitori la 2,20 lei kilogramul, in aceasta toamna pretul a scazut la 1,30 lei pe kilogram. Vorbind des-pre aceste preturi este echivalent cu a-i condamna pe agricultorii mici si medii la pierzanie, avand in vedere investitiile facute in culturi, costuri judecate in cu totul alt context al pietei si pe baza unor previziuni mai putin negre.

Preturile s-au injumatatit, dar recoltele nu s-au dublat
Discutand cu ing Valentin Duca, directorul executiv al Directiei Agricole Salaj, aflam ca dupa finalizarea recoltatului graului din tot judetul, facandu-se o medie, s-a ajuns la 3.253 de kilograme la hectar. Daca se comercializeaza aceasta cantitate la preturile actuale de pe piata, producatorul obtine 1.951,8 lei. Numai ca pentru infintarea si recoltarea unui hectar de grau, taranul a cheltuit intre 2.300-2.500 de lei, in functie de tehnolo- giile aplicate. Cat despre cultivatorii de porumb, la pretul actual si acestia sunt in pierdere curata. Si cand stai si te gandesti ca pe rafturile magazinelor un kilogram de faina de malai costa 3 lei, te apuca, asa, din senin, o stare de revolta. „Retineti faptul, precizeaza directorul Directiei Agricole, ca recoltele stranse pana acum nu au fost duble, ca sa putem vorbi de supraproductie si despre injumatatirea preturilor fata de anul trecut.” Cei mai multi fermieri au facut cheltuieli anticipate, iar acum sunt pur si simplu consternati de situatia de pe piata noastra de profil. Iar daca acum nu se mai infiinteaza cat de cat culturile de toamna, la primavara va fi greu, foarte greu.

In Salaj nu mai exista silozuri de depozitare a cerealelor
Daca ar exista spatii de depozitare, lucrurile ar sta altcumva. Producatorul nu ar vinde productia la capatul tarlalei cu pretul impus acum de intermediari (si nu gresim daca le spunem samsari), ci ar depozita-o pana se va regla piata in asa fel incat sa fie in avantaj, adica sa obtina un minim de profit. Numai ca si cu depozitele este o problema. Depinde de taxa pe care o cere proprietarul depozitului, de perioada de depozitare si de altii factori. Insa astfel de situatii nu se intalnesc deocamdata in Salaj. Pur si simplu pentru ca nu exista nici un spatiu de depo-zitare utilizabil. Valentin Duca precizeaza ca pana prin anii 2002 in judetul nostru existau douasprezece baze de receptie pentru cereale. Unele au fost vandute, altele inchiriate pentru diferite activitati, altele dezafectate. Programul guvernamental „Primul siloz” n-a prins nici macar o radacina. Doar o societate agricola privata, SC Salvadore Bobota, are la ora actuala in constructie trei silozuri pentru porumb, cu o capacitate de 1.800 de tone fiecare, si un uscator. Insa acestea apartin unei societati private care cultiva peste 200 de hectare de teren agricol si pe care o sa le foloseasca doar pentru graul si porumbul ei. Si fermierul, fie el mic sau mijlociu, va fi nevoit sa-si vanda productia tot de la capatul tarlalei, ori in piete de profil, la preturi derizorii.