S-a dus si a XVI-a editie a Zilelor Cetatii cu mirosul inecacios de hamsii si de mici arsi pe gratar. Cei mai multi le-am trecut in regi-strul cu amintiri nu foarte importante. Zalauanii din blocurile din centrul orasului ce se mai roaga la Dumnezeu sa ploua. Macar cat sa spele trotuarele si sa inlature mirosurile persistente, strans legate de necesitatile fiziologice ale badaranilor veniti la sarbatoare. Nu degeaba se spune ca nivelul de educatie depinde in mare masura de parametrii economici si culturali ai societatii. Am vazut pe jos pe tot bulevardul cum stam cu educatia, iar la nivelul ochiului am vazut cum stam cu cu banii in zilele de petrecere. Cu sau fara „cascaval” in buzunare, prezenta salajenilor la Zilele Cetatii a fost obligatorie, semn ca sarbatoarea a fost gustata. Cei pe care sarbatoarea i-a prins in „fundul gol”, probabil au facut imprumuturi pe la prieteni, sa faca pe dracu-n patru sa vina „pi sentru”. Oferte au fost din plin; bani sa ai. Dar de unde bani? E de notorietate ca salajenii castiga prost. In fine, de zece lei pentru doi mici si o bere s-a descurcat tot omul. Asa ca terasele au fost pline. In rest, din pacate, lumea venita la Zilele Zalaului a dat de inteles ca si 2013 e an de criza. Majoritatea oamenilor s-au plimbat printre standuri. Curiosi din fire, salajenii s-au multumit sa priveasca produsele expuse de comercianti. Rareori, vedeai cum se indura cineva sa cumpere lucruri care ii atrag atentia. Copiii ce au mai rupt cate ceva din sufletul parintilor, asa ca cel mai bunicel profit l-au facut parcurile de distractii. Cinci lei patru minute pe tobogan, sapte lei o tura scurta cu masinuta. Parintii s-au indurat pentru a-i face fericiti, din putinul pe care l-au avut. Au mai incercat sa scape cu maruntisuri, le-au cumparat baloane, vata pe bat, inghetata. Dar parintilor cine si ce le cumpara? Dupa atatea sacrificii pentru cei mici, nu le-a ramas decat sa se plimbe pe repede inainte printre bunatati si alte produse, pana nu mai pune ala micu’ ochii pe ceva. Cativa au preferat sa isi incerce norocul la jocuri gen „alba-neagra”, ca poate, poate, castiga o sticla de vin si scapa astfel de o cheltuiala. Ce au uitat ei este ca instrumentele sudistilor sunt „puse la punct”, astfel ca efortul lor a fost in pierdere. Pana la urma, pentru cei mai multi prezenta la sarbatoarea Zilelor Zalaului a fost „de suprafata”. Tinerii au venit sa isi etaleze calitatile de petrecaret, numai ca au fost nevoiti repede sa recurga la induiosatorul „nu aveti o tigara in plus?”. Adultii, pentru moment au uitat de grji, au baut, au mancat, apoi numara cate zile mai sunt pana primesc salariul. In cele patru zile de sarbatoare, ai vazut de toate. Oameni saraci care intindeau mainile si care „debarasau” resturile de mancare ramase pe mesele de la terasele din centru, romi care cereau de mancare si cersetori cu burta plina care cereau de dragul profitului.