Zice-se, in popor, ca raul mai repede prinde radacini la casa omului decat binele. O veste tulburatoare a ajuns in aceste zile si la urechile noastre. Potrivit unei informatii difuzata de asociatia Eco Ruralis, un nou proiect de regulament propus la nivelul Uniunii Europeane ameninta cu disparitia de pe piata a sute de mii de soiuri vechi si traditionale de seminte pastrate de secole de catre tarani. Potrivit sursei citate, proiectul de lege europeana prevede ca semintele vechi, rare sau traditionale, pastrate cu sfintenie de sute de ani de tarani, „nu prezinta suficienta puritate a materialului genetic, calitate si siguranta pentru consumatorii europeni, drept pentru care va trebui sa se conformeze cerintelor industriei biotehnologice”. Cu alte cuvinte varietatile cu material genetic bogat si divers sunt trimise in categoria de nisa, numita „varietati vechi”, unde nu exista spatiu pentru adaptarea lor la schimbarile climatice si alte conditii.

Atac la adresa taranilor
Viitorul nou regulament urma sa fie supus la vot in Colegiul Comisarilor europeni, pe data de 6 mai. Din motive necunoscute noua sedinta a fost amanata pentru data de 15 mai. Sub viitorul nou regulament cerintele pentru comercializarea tuturor tipurilor de material vegetal de reproducere (seminte , material saditor, fructe) vor fi inasprite. Asociatiile taranesti din Romania, alaturi de alte organizatii internationale, retele de tarani, consumatori si activisti se opun ferm propunerii de lege. „Aceasta propunere legislativa este un atac la adresa biodiversitatii, inovarii in agricultura si tuturor taranilor si gradinarilor urbani si conservatorilor de varietati vechi si rare. Legea nu va afecta doar agricultura, ci, implicit si consumatorii ale caror optiuni alimentare vor fi restranse si limitate doar la ceea ce ar oferi marile companii de agribusiness” ,se arata in comunicatul celor de la Eco Ruralis.

Se cere respingerea propunerii
Conform documentului citat, asociatiile Eco Ruralis si Re Generation se opun categoric acestei noi propuneri legislative, „profund nedemocratice” Reprezentantii celor doua entitati precum si Alin Bogdan, presedintele Asociatiilor taranesti din Romania , solicita comisarilor europeni respingerea ei. In opiniile lor, „politicile agricole treebuie sa se bazeze pe punerea taranilor la baza lantului alimentar, construind o economie rurala puternica si vibranta. legile care ii exclud pe tarani de pe piata , impreuna cu soiurile lor locale, vechi din batrani, promoveaza un sistem alimentar bazat pe dominarea pietei de catre marile companii” spun acestia.

De cand ma stiu cobor samanta din pod
Am discutat cu cativa oameni de agricultura din Salaj despre viitorul nou regulament. Le-am explicat despre ce este vorba, iar acestia au raspuns ca un personaj a lui Marin Preda „asa ceva nu exista”. Grigore Surducan din Briglez recunoaste ca din lipsa banilor dar si datorita solului si climei din zona el nu seamana decat seminte „coborate din pod”: porumb cu opt sire, porumb dinte de cal, grau de primavara. Apoi badea Grigore revine „Cum ne opresc ei sa semanam canepa prin porumb, canepa din care sa ne facem franghii si bice, canepa semanata de sute de ani, asa ne pot interzice sa semanam si din samanta noastra”.

Hrana sanatoasa versus hrana de laborator
Petrache Costica un legumicultor din Lozna, avand vagi informatii despre noul regulament spunea ca taranii care isi multiplica propriile seminte de zeci de ani si produc hrana sanatoasa si diversa sunt considerati de importatori, marile magazine si companii, drept concurenti de piata, chiar si la Zalau.” Din acest motiv se incearca inlaturarea noastra si perpetuare monopolului lor. Cu noua lege, daca va fi votata vom deveni delicventi daca vom merge la piata cu soiurile noastre de rosii, pastrate cu sfintenie de la parintii nostri” Contactata telefonic, Raluca Dan, reprezentant al asociatiei Re Generation , a declarat pentru Graiul Salajului:”Aceasta lege impusa de companiile de agribusiness, practic, ne spune ca ceea ce natura ne-a dat de atatea mii de ani nu este o hrana sigura si sanatoasa si, de aceea trebuie sa ne lasam usile deschise hranei produse in laborator. Nu trebuie sa acceptam produse care ne transforma in bolnavi cronici, ci sa sprijinim cei 4 milioane de tarani pe care Romania ii are si sa dezvoltam, astfel, un sistem alimentar bazt pe mancare locala sanatoasa si gustoasa”