Impozitarea veniturilor din agricultura are efecte dezastruoase pentru micii producatori, care sunt in jur de 700.000 in Romania, dar si pentru detinatorii de mari exploatatii agricole. In primul rand, impozitul pe norma de venit va conduce la accelerarea vanzarii terenurilor micilor proprietari catre marii fermieri din tara ori strainatate, la preturi tot mai mici. Apoi, impozitarea va duce la cresterea decalajului intre fermierii romani si cei occidentali, reducandu-le primilor sansa de a deveni competitivi si,totodata, va duce la faramitarea terenurilor. Dar sa le luam pe rand.

Si o sa dea buluc cei de afara
„Logic ar fi fost, spune Aurel Groza, un agricultor din Napradea, sa se fi impozitat terenurile de la 5 hectare in sus, pentru ca oricum cei cu loturi mici fac agricultura de sub-zistenta, nu isi vand produsele. Micii producatori vor fi pusi pe butuci. Vor fi nevoiti, pur si simplu, sa-si vanda terenurile, pentru ca odata cu impozitarea vor cheltui mai mult decat vor produce”, este de parere Groza. Si o sa vina cei de afara, cu sustinere din partea statelor care le dau credite cu dobanda de unu la suta, fara dobanda sau chiar fonduri nerambursabile. Si o sa cumpere terenuri la preturi mult mai mici decat pana acum pe toata Valea Somesului de la Capalna pana la Benesat. „Sa incerci sa cumperi terenuri in Germania sau Austria si o sa vezi ca, si de ai sta cu capu-n jos, nu o sa intrunesti conditiile impuse de ei, „ mai adauga interlocutorul. La polul opus, guvernantii nostri zic ca statul nu poate sa intervina, ca asa s-a negociat la aderarea Romaniei in UE, ca e vorba de piata etc. Si atunci cum stam cu trambitatul primului-ministru ca „agricultura este un domeniu de interes strategic”?

Felii de tarina mai mici de doua hectare
Agricultorii sunt de parere ca impozitarea terenurilor in functie de norma de venit va duce la faramitarea si mai mare a exploatatiilor. Asta pentru ca proprietarii lor vor fi tentati sa instraineze parte din terenuri, in special catre membrii aceleiasi familii, pentru a nu depasi pragul de impozitare de doua hectare. Czoka Iuliu, un fermier din zona Sarmasagului, detine 11 hectare de teren agricol. Noua din cele 11 hectare vor fi impozitate. Pentru a scapa de bir, Czoka va trece pamantul pe cei doi copii si pe nepoti. Pana la doua hectare de fiecare. Situatii asemanatoare s-au intamplat si cu Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Parintele a trecut pamantul, vitele, albinele pe fiu, pentru ca acesta sa devina proprietar si sa primeasca 42.000 de euro, prima de instalare. Dar de gestionat tot parintele le-a gestio-nat, fiul era trecut doar in scripte.
Pe de alta parte, inginerul agronom Ioan Buda din Romanasi spunea ca trebuia sa se tina cont in stabilirea normei de venit de grupele de productivitate. „Nu se poate calcula o norma de venit pe regiuni. Un tip de sol este foarte bun, altul slab, deci nu se poate calcula o producti-vitate medie. Intr-un an poti sa ai un an foarte bun, cu o recolta buna, iar anul urmator sa fie unul prost, de nu-ti scoti nici cheltuielile” sustine agronomul.

Creste decalajul, scade competitivitatea
Agricultorii romani nu aveau nici pana acum nici o sansa sa devina competitivi in conditiile in care primesc subventii de trei-patru ori mai mici decat fermerii occidentali cu care trebuie sa intre in competitie. Odata cu introducerea impozitului pe venitul agricol, acest decalaj va creste simtitor. Fermierii sustin ca guvernantii romani adopta masuri in dauna tara-nului roman desi afirma ca agricultura este un domeniu strategic. Dumitru Ardelean, presedintele Asociatiei Judetene a Crescatorilor de Oi, lucreaza peste 150 de hectare de te-ren. „Micii agricultori nu au nici o sansa in Romania, afirma Ardelean. Toate statele din Europa isi sustin agicultorii, ii subventioneaza, au reglementari clare care nu se schimba timp de 8-10 ani. Noi nu avem asa ceva. Cum poti sa fii competitiv si sa te bati cu agricultorii occidentali, cand un francez, de exemplu, primeste 450 de euro, iar noi 239 de euro. Subventia ar trebui sa fie la fel ca in alte tari ale UE si trebuie acordata atat pe suprafata , cat si in functie de performanta, de productivitatea agricultorilor”, este de parere presedintele oierilor salajeni.

Cuantumul noilor impozitei
Venitul din activitatile agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16 la suta asupra venitului anual din activitati desfasurate pe baza normelor de venit. In plus, se mai aplica o cota de 5,5 la suta care reprezinta contributia automata la asigurarile de sanatate
In sectorul vegetal pentru o suprafata cuprinsa intre doua si 50 de hectare, norma de venit este de 449 lei, respectiv 395 de lei pentru suprafata de peste 50 de hectare. La cartofi, norma de venit este de 3488 de lei, pentru cei care au pana la 50 de hectare si 3070 lei pe suprafete de peste 50 de hectare
La legume cultivate in camp, norma de venit este de 4001 lei pentru 0,5-2,5 hectare si 2563 de lei pentru cei care au peste 2,5 hectare. In cazul legumelor cultivate in spatii protejate, pentru 0,5-1 hectar norma de venit este de 8.033 lei. La pomi, pentru suprafetele intre 1,5-2,5 hectare norma de venit este de 4709 lei, iar peste 2,5 hectare de livezi – 4144 lei
Si in sectorul zootehnic sumele difera. Astfel, la bovine intre 3 si 50 de capete, norma de venit este de 698 de lei, iar peste 50 de capete de 512 lei. La ovine si caprine intre 50 si 300 de capete norma de venit este de 70 de lei, in timp ce peste 300 de capete- 56 de lei. Fermierii cu 10-49 de capete au o norma de venit de 23 de lei. Pentru crescatorii de porci, norma de venit este de 56 de lei, pentru efective intre 6 si 9 porci. Ea creste la 181 de lei pentru cei cu 10-150 de capete de porcine. Cea mai mica norma de venit este la pasari. Cei cu 100-500 de pasari platesc 3 lei, iar cei cu peste 500 de pasari -2 lei.

Post Views: 53