Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 are o semnificatie deosebita pentru romani, deoarece acum intram practic in Europa, „problema romaneasca”, dupa cum era denumita in epoca, fiind viu dezbatuta in marile cancelarii europene.
Dupa cum s-a exprimat si contele Walewski, ministrul de Externe al Frantei, ziua de 24 ianuarie 1959 a fost o expresie a vointei de unire a romanilor. In perspectiva istorica, putem afirma ca oamenii politici ai acelei generatii au dat dovada in egala masura de patriotism, dar si de o remarcabila abilitate, stiind sa puna Marile Puteri ale vremii in fata faptului implinit.
In ceea ce priveste Tara Silvaniei sau Salajul, la vremea respectiva existau Comitatele Crasna si Solnocul de Mijloc, care vor constitui abia la anul 1876 Comitatul Salaj.
In acea perioada, Transilvania se gasea incadrata in Imperiul Habsburgic, devenit dupa 1867 Imperiul Austro-Ungar. In Salaj, dupa 1850, in urma Sinodului Vicarial de la Simleu Silvaniei, organizat de vicarul greco-catolic Alexandru Sterca Sulutiui, asistam la un proces intens de infiintare a scolilor confesionale romanesti.
Legaturile sau implicarea Salajului la realizarea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 s-a facut doar indirect, prin doua mari personalitati salajene (Simion Barnutiu si Alesandru Papiu-Ilarian, fruntasi ai Revolutiei de la 1848 din Transilvania, care in momentul respectiv erau profesori la Iasi). Ambii isi obtinusera doctoratul la Pavia, in Italia, in anul 1854, dupa care au primit oferta de a preda la Iasi.
Din documente se cunoaste ca dupa infiintarea de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Universitatii din Iasi, care ii poarta numele, l-a propus ca prim rector al ei pe salajeanul Simion Barnutiu. Cu modestia care il caracteriza, el a refuzat, spunand ca primul rector trebuia sa fie moldovean.
Simion Barnutiu a fost un colaborator apropiat al domnitorului Cuza si, ca dovada a prieteniei care-i lega pe cei doi fruntasi pasoptisti, in momentul cand si-a simtit sfarsitul aproape si a dorit sa se intoarca in Bocsa lui draga, domnitorul Cuza i-a pus la dispozitie o caleasca speciala in care sa poata sta intins.
Despre celalalt ilustru inaintas salajean, Alesandru Papiu-Ilarian, se poate afirma ca a inregistrat cel putin trei premiere: a fost primul roman transilvanean care ajunge ministru la Bucuresti, ca ministru de Justitie in Guvernul Kogalniceanu, de numele lui legandu-se importanta lege a secularizarii averilor manastiresti; a fost primul presedinte al societatii „Transilvania” si a fost primul academician care a rostit un discurs de receptie, in anul 1868, cand a devenit membru al Academiei Romane, alaturi de Mihail Kogalniceanu si George Sion.
Referitor la actul istoric de la 24 ianuarie 1859, Alesandru Papiu-Ilarian, dand expresie sentimentului general, a subliniat ca „alegerea domnitorului Cuza a trezit printre romanii din Transilvania un entuziasm mai mare, poate, decat in Principate”. Atat „Gazeta Transilvaniei”, cat si „Foaia pentru minte, inima si literatura” au descris entuziasmul frenetic al populatiei, care dansa Hora Unirii pe strazi, retragandu-se cu torte si muzica militara. Acelasi entuziasm al populatiei romanesti este descris de ziarele maghiare din Cluj.
Desigur ca la fel s-a intamplat si in Salaj, dar aici, din pacate, la vremea respectiva nu exista nici un ziar care sa consemneze entuziasmul romanilor fata de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza si infaptuirea unirii celor doua principate romanesti, in asteptarea zilei celei mari, care avea sa vina doar la 1 Decembrie 1918.
In concluzie, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat rezultatul concret al eforturilor generatiei pasoptiste, evenimentul reflectand masura in care simtamintele patriotice isi gasisera o incununare intr-o solutionare indrazneata si inteligenta a unei probleme fundamentale a existentei istorice a romanilor dar, totodata, si a unei probleme europene.
Generatia noastra, la fel ca cea din perioada interbelica, are datoria morala de a aniversa cu fastul cuvenit ziua de 24 ianuarie si a cinsti memoria ilustrilor nostri inaintasi.
Cercetator stiintific dr. Marin Pop

Hai sa dam mana cu mana
Cu certitudine, punctul forte al manifestarilor de azi dedicate Unirii Principatelor Romane va fi spectacolul folcloric sustinut la Casa de Cultura a Sindicatelor, incepand cu ora 17.00. Cei ce vor sa stie mai multe despre actul Unirii pot participa la simpozionul privind insemnatatea evenimentelor din 24 ianuarie, care va avea loc in Sala Porolissum a Consiliului Judetean. Zalauanii, si nu numai, iubitori de muzica patriotica si marsuri, pot asculta pe Platoul din fata Prefecturii Fanfara „Promenada”, incepand cu ora 9.30. Ceremonialul militar si religios de la care nu trebuie sa lipsiti va incepe pe acelasi Platou de la ora 10.00, ca peste un sfert de ceas, adica la 10.15 sa aveti marea bucurie de a va prinde intr-o imensa „Hora a Unirii” care va domina intreagul Platou de Marmura din fata Prefecturii.