Vin Sarbatorile de iarna. Cu siguranta cele mai frumoase si mai asteptate din an. Ma intreb cati mai stiu de obiceiuri, de datini specifice neamului din care facem parte sau cat si mai ales ce pun pe masa de Craciun si Anul Nou? Sau cati mai stiu de minunatele colinde? Copiii afla despre ele de la bunici, cele mai multe fiind acum inlocuite cu preocupari moderne: calculatoare de la trei ani, o adevarata tendinta de robotizare a tinerei generatii, cluburi si discoteci de la doisprezece ani, nebunii de tot felul de la optsprezece.
Tare ne-ar fi de folos o curatire a sufletelor, a mintilor, o primenire a preocuparilor de valoare spirituala si culturala. O revenire la ritmurile de viata de altadata, la obiceiurile si ritualurile mosilor si stramosilor nostri, la porcul si curcanul din ograda, vinul de buturuga, painea din cuptor coapta cu lemne. Multe sunt si de mult uitate. Dar nu si de taranii din randul carora, pana la urma, provenim mai toti. Sa-i cautam si sa-i invatam din tainele vietii de la tara. Cu foc in soba, cu porcul taiat in ajun de Craciun, carnati si caltabosi facuti „ca la mama acasa”. Cu clisa afumata la fum de brad sau stejar, ulcica cu vin din butoiul din beci, toate garnisite cu colinde sau cantece de petrecere specifice acestei sarbatori si fiecarei zone. E frumos, nu-i asa? Parca mai frumos si mai sanatos decat viata ancorata in supermarket-uri si calculatoare.
Dar sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului. Sa fim mai buni, voiosi si sanatosi, Craciun fericit! Si sa dea Domnul ca in Noul An in care vom intra peste cateva zile sa devenim astfel.

Post Views: 75