Salajenii sunt oameni creduli, usor de manipulat si de inselat, daca avem in vedere multitudinea cazurilor de escrocherii care ies la iveala in urma plangerilor pe care cei pagubiti le fac la autoritati. De la inselatorii marunte, facute de cei care stau pe strada si colecteaza bani pentru ajutorarea inventata a unor persoane bolnave grav, la cele mult mai elaborate, cum ar fi incheierea de contracte pentru izolarea termica a blocurilor, teparii reusesc sa-i convinga pe salajeni sa le dea bani, apoi dispar, fara a mai putea fi gasiti vreodata. Oamenii raman si fara bani, si fara sa li se faca dreptate, asa cum cer dupa ce se vad pagubiti. In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai frecvente tertipuri folosite de escroci in a stoarce bani din buzunarele naivilor, in urma cazurilor semnalate in ultima vreme. Ca sa stim cu totii de ce sa ne ferim.

Teapa cu cartelele de telefon
Este o metoda de tepuire prin care escrocii apeleaza la marci cunoscute pentru a-si face credibila operatiunea. Cumva, teparii fac rost de numele de telefon de pe cartele cu abonament sau cartele prepay. Trimit un mesaj pe numarul respectiv, prin care proprietarul este anuntat ca este castigator al unui concurs organizat de firme mari: Nokia, Altex, Renault sau Orange, Cosmote sau Vodafone. Intotdeauna este vorba despre un mare premiu, iar pentru ca fericitul castigator sa intre in posesia premiului trebuie sa sune la un numar de telefon. Presupusul castigator, entuziasmat de premiul castigat, suna la numarul respectiv, unde i se cer datele personale. Aici avem doua directii de actiune ale teparilor. Daca presupusul castigator este pe cartela cu abonament, i se cere, dupa incheierea convorbirii, sa tasteze pe telefon o insiruire de numere, ca si confirmare a acceptarii premiului. Victima, prin introducerea acelor numere, nu face decat sa incarce o cartela de telefon, de obicei a teparului, cu sume care ajung pana la 100 de euro.
Cand teparii dau peste posesori de cartele prepay, le cer acestora sa cumpere cartele de reincarcare cu valori diferite si stabileste un interval de timp pentru a reveni cu un telefon. Oamenii merg si-si cumpara cartelele de reincarcare, apoi dicteaza codurile la telefon falsilor organizatori de concursuri.

Escrocheria cu masina de cusut Singer
Anunturi lipite pe stalpi sau publicate in ziare in care colectionari pasionati cauta masini de cusut Singer sau Zinger, vechi de 100 de ani, am vazut aproape toti dintre noi. Anunturile sunt asemanatoare – „colectionarul” este disperat sa gaseasca o masina de cusut Singer si pentru care este dispus sa plateasca sume mari de bani, intre 5.000 si 20.000 de euro. Cei care detin masini de cusut Singer, nu foarte multi, par tentati sa obtina o suma frumusica pentru vechitura de masina care ocupa spatiu degeaba in casa. Pentru ca proprietarul nu stie cine se ocupa de „autentificari”, tot „colectio-narul” se ofera sa rezolve problema, insa contra cost. Asa ca proprietarul masinii de cusut primeste un cont unde sa vireze o suma de bani, contravaloarea autentificarii, spunandu-i-se ca va fi contactat ulterior de catre specialistul care face auten-tificarea. Bineinteles ca nu mai suna nimeni.

Teapa cu restul furat
Aceasta metoda a fost folosita in magazinele din Zalau si a avut ca victime van-zatoarele care sunt singure in magazinele de cartier. Metoda este practicata aproape la fel: un grup numeros intra in magazin facand galagie si atragand atentia vanzatoarei, care incearca sa-i supra-vegheze pe toti. Pana la urma, unul dintre membrii grupului alege un produs cu valoare mica si plateste cu o bancnota mare, de 500 de lei, ca sa primeasca multe hartii ca rest. Primeste restul, apoi se razgandeste si returneaza banii, cerand hartia de 500 inapoi, pentru ca nu mai vrea produsul cumparat. Vanzatoarea, care este atenta la intregul grup imprastiat in magazin, nu vede cand din teancul de bancnote au fost sustrase cateva si nu mai numara banii primiti de la tepar.

Dezinsectie cu apa chioara
O alta afacere care se dezvolta in fiecare vara in Zalau este cea a „profesionistilor” in dezinsectie. Muncitori in salopeta, cu legitimatie de la o firma de profil si cu pompe de dezinsectie, bat la usa apartamentelor si spun ca sunt trimisi de primarie sa faca dezinsectie in interior. Cer o suma modica, sa nu fie batator la ochi, vreo 20-30 de lei. Stropesc in apartament cu apa chioara, apoi taie chitanta pe suma primita de proprietari. Desigur, nici tantarii nu mor si nici „muncitorii” nu sunt de gasit, pentru ca pleaca spre alta localitate, inainte ca politia sa ii gaseasca.

Apa-n loc de motorina
O alta afacere paguboasa este motorina cumparata de la „afaceristi” de pe marginea drumului. Acestia vand recipi-ente de cate 50 de litri cu motorina, pe care sustin ca au sustras-o din peco sau din depozit si o vand ieftin ca sa scape rapid de marfa. Insa, surpriza cumparatorului apare cand motorul masinii se „ineaca la propriu, pentru ca motorina procurata e de fapt apa, comple-tata cu… miros de motorina.
Teparii „buni la toate”
O alta categorie de tepe o fac cei care colinda satele din Salaj, oferindu-si priceperea in reparat de lucruri prin casa: canapele, aparate de uz casnic sau electronice. Prefera oameni in varsta, care isi tin banii la ciorap. Cand vine momentul platii pentru serviciile aduse, sunt atenti de unde scot oamenii banii. Urmaresc cand acestia nu sunt acasa sau revin in casa batranilor noaptea, cand dorm, si le fura toti banii pe care ii gasesc. Situatia devine critica in momentul in care spargatorii sunt surprinsi de proprietari. Atunci nu se feresc sa foloseasca violenta, asa cum s-a intamplat cu o familie de batrani de langa Zalau, care au fost gasiti a doua zi de catre vecini batuti si legati in casa.

Teapa cu izolatia blocurilor
Tepele mari se dau prin firmele de constructii, care fac oferte de nerefuzat pro-prietarilor de apartamente, pe care-i conving sa-si izoleze termic blocurile. Cu contracte aparent in regula, patronii de firme stabilesc un pret pentru lucrari si cer in avans o parte din suma. Au fost zeci de cazuri in Zalau in care locatarii au fost tepuiti. Oamenilor li s-au cerut bani in avans si nu li s-au dat chitante sau au trecut pe spatele contractelor, scris de mana, ca s-a achitat un avans cu o anumita valoare. Apoi, patronii acestor firme dispar cu muncitori si cu unelte cu tot, iar oamenii raman cu paguba. Cel mai bine este ca in cazul unor astfel de contracte sa fie vazute de un profesionist si sa nu se dea bani in avans, pana la terminarea lucrarilor.

Leacuri miraculoase ca la Simleu
Victime sigure sunt cei care au cazuri grave de boala in familie. Disperati sa-si salveze copilul sau parintele, acolo unde medicina nu a gasit leac, oamenii apeleaza la medicina… alternativa. Iar aici am avut cel mai interesant caz de teapa „made in Simleu”. Un tanar care si-a descoperit valente de chimist s-a transformat in vraci prin intermediul internetului si a inceput sa vanda leacuri minune care vindeca necrutatoarea boala a cancerului. Desigur, bolnavii nu au fost vindecati, insa tanarul din Simleu a reusit sa stranga milioane de lei pe seama disperarii familiilor.

Mila pentru cazuri disperate
Cine nu a fost oprit, macar o data, pe strada, in Zalau, pentru a contribui la salvarea unei vieti de copil? Tineri imbracati frumos, cu ecusoane in piept si cu tot felul de hartii care-i acrediteaza ca reprezinta o fundatie umanitara, iti toarna povestea inlacrimata a unui copil grav bolnav pentru salvarea caruia trebuie sa contribui cu o suma modica. Si dai cat te lasa inima. Ce nu stiati este ca povestea este inventata, poza este luata de pe internet, iar tinerii care fac „voluntariat” pentru o cauza nobila din asta traiesc. Se folosesc de milostenia trecatorilor pentru a-si umple buzunarele. Nu sunt din oras, asa ca peste noapte se cazeaza pe banii vostri la hoteluri selecte.

Post Views: 139