Cartea se doreste a fi un document emblematic al municipiului Zalau si a costat Primaria 50.000 de lei.

Pentru punerea in valoare a municipiului Zalau, respectiv a istoriei orasului, Primaria a platit 50.000 de lei in vederea realizarii unei monografii care cuprinde o schita monografica cu caracter stiintific, in care sunt date cu caracter istoric, geografic, social, precum si evolutia si dezvoltarea orasului. „Cartea se doreste a fi un document emblematic al municipiului Zalau”, spun oficialii Primariei. Pentru realizarea monografiei Zalaului, de-a lungul anilor a existat o colaborare cu profesorul Nicolaie Gudea, care in anul 2010 a depus o oferta estimativa, un rezumat al unei posibile lucrari de acest gen. In urma analizei documentatiei in Consiliul Local la acel moment s-a aprobat si cuprinderea in bugetul local a sumelor necesare efectuarii acestei cheltuieli. Atat in 2010, cat si in 2011, Primaria a prevazut in buget suma necesara monografiei, dar nu s-a reusit semnarea unui contract din cauza ca documentatia nu a fost finalizata. Anul acesta nu a mai fost propusa pentru aprobare suma respectiva. Insa, pe 5 septembrie, profesorul Nicolaie Gudea informeaza Primaria despre incheierea lucrarilor pentru carte. Costul lucrarii este de 50.000 de lei, suma care include si dreptul de autor. Lucrarea se ofera pregatita pentru tipar si se poate tipari in numarul de exemplare dorit. Pentru a achita costul lucrarii, Primaria taie de la „Salubritate” suma de 50.000 de lei, deoarece la acest capitol exista o economie la activitatea de deratizare si dezinsectie.
Prima atestare documentara – anul 1200
Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in „Gesta Hungarorum”, numita si Cronica lui Anonymus – notar al regelui Bela al III-lea al Ungariei – lucrare aparuta in jurul anului 1210. Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentara apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul 1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului Transilvania. La 1 august 1473, Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul pentru prima data oras-targ – „Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului. De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: „Ziloc” in 1220, „Oppidum Zilah” in 1473, „Zila” in 1601, „Szilaj – Sszilagy” in 1839, „Szilaju” in 1850 si „Zilah – Walthenberg – Zalau” in 1854.
Zalaul acum o suta de ani
„Schita monografica a Salagiului”, carte aparuta in anul 1908 la editura „Victoria” din Simleu Silvaniei, prezinta micul orasel Zalau care, la acea vreme, inca facea eforturi pentru construirea unei biserici greco-catolice. Autorii Dionisie Stoica si Ioan Lazar sustin ca, in anul 1908, „Zalau (ung. Zilah) era centrul comitatului Salaj; cu toate acestea aici abia aveam 396 de suflete romanesti de religiunea gr. cat., cari apartin parochiei Ortelec”. „Inteligenta inca avem putina in Zalau, caci astazi abia putem numara 3 familii inteligente si 2 functiunari la comitat si judecatorie. Cu toate acestea s-au facut pasi, ca aici sa se edifice biserica gr. cat. pentru care scop insas episcopia din Gherla a facut o colecta cu rezultat frumos, iar Escelenta Sa Episcopul dr. Ioan Szabo de asemenea a facut o fundatiune pentru acest scop. In felul acesta ne place a crede, ca fratii nostri adunati in acest oras in scurta vreme vor avea biserica proprie”, se arata in „Schita monografica a Salagiului”.

Post Views: 68