Eveniment unic in Salaj
60 de ani. O viata, pentru unii. Dar pentru „invingatorii” si „supravietuitorii” regimurilor pe care le-au trait de-a lungul celor aproape 80 de ani de viata reprezinta timpul scurs de la absolvirea liceului, marcata sambata,15 septembrie, in Sala de sedinte a Primariei Zalau. Pentru ca aici s-a infiintat, in anii 50, imediat dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Scoala Medie Tehnica Financiara, care a dat oameni de valoare Salajului si altor judete.
Dintre absolventii promotiei 1952, 30 la numar, au mai ramas doar 15 – cinci baieti si 10 fete, care au decis, in ciuda varstei si a problemelor de sanatate nelipsite la venerabila varsta de 78-79 de ani, sa se intalneasca si sa depene amintiri din anii de liceu. Cum nu oricine era licean in anii 50 si cum nu se intampla prea des ca o promotie sa respecte cu sfintenie traditia intalnirilor la fiecare 10 ani scursi de la absolvire, momentul festiv de sambata a reprezentat ocazia emotionanta pentru „absolventi” sa se simta „din nou tineri”, ca la 18 ani.
Amintiri din liceu si „povesti de succes”
Fiecare absolvent al promotiei 1952 a ajuns un „om mare”. Ba directori de banci, ba contabili sefi, experti contabili, colonei in armata, economisti sau profesori de matematica de prestigiu, cenzori, sefi de control, directori economici. „Scoala de atunci nu era la fel ca cea de azi. Noi am fost sarguinciosi. Am invatat fara manuale si fara carti. Bacalaureatul l-am dat din sapte materii intr-o singura zi, chiar in actualul birou al primarului, si l-am promovat cu totii. Poate nu e intamplator, pentru ca, la nici o luna de la absolvire, am fost repartizati in servici si am muncit. Iar la doua-trei luni am avut functii de conducere pentru ca in scoala am fost obligati sa invatam. Toti absolventii din generatia noastra au avut functii de conducere, au ajuns oameni mari. Acum e altceva. Noi nu aveam calculatoare performante. Faceam calcule cu capul, lucram cu cifre si faceam un bilant contabil cat ai clipi”, isi amintesc cu nostalgie participantii.
Pe vremea lor, nu erau discoteci, dar mergeau la film si la bal. Si erau civilizati, desi toti „se trageau din satele Salajului”. „Noi nu puteam merge in oras si nu ne permiteam sa facem prostii. Aveam numere pe uniforma si, cand faceam cate o boacana, eram automat identificati si pedepsiti. Ar trebui si actualii conducatori sa schimbe cate ceva, ca acum traim in capitalism salbatic”, sustin „liceenii”.
Ora de dirigentie fara „dirig” si cu moment de reculegere
Ca la orice intalnire de acest gen, s-a facut mai intai prezenta. Dar nu o prezenta obisnuita, ci mai intai s-a strigat catalogul celor care mai sunt in viata si apoi cel al decedatilor. Si dirigintele, Pompiliu Tolca, profesor de istorie, a fost incadrat in cea de-a doua categorie. Iar destinul lui a fost povestit cu tristete de fostii elevi. „Ce sfarsit a avut! Din profesor de istorie a ajuns hamal in Gara Zalau. Dureros, foarte dureros”, spune Iosif Farcas. Pentru ei, cei 15 care au mai ramas – Anton Maria, Ardelean Rozalia, Bercean Maria, Caba Ileana, Chis Elena, Farcas Iosif, Filip Maria, Gherman Ioan, Harnutiu Viorel, Jecan Ioan, Labau Ana, Osian Iuliu, Pantea Lucia, Pausan Floare si Pripon Eugenia – au spus o rugaciune si au tinut un moment de reculegere. S-au varsat lacrimi si toti au fost coplesiti de sentimentul ca „si vremea lor vine”, pentru ca „decesul face parte din cursul firesc al vietii”.
„Nu stim cat vom mai trai, cand ne vine si noua ceasul. Cu fiecare intalnire am ramas tot mai putini. Dar acum sa destindem atmosfera si sa ne bucuram ca azi ne-am putut revedea. Sa ne bucuram de ziua de azi”, spune Maria Anton, organizatoarea celei de-a 60-a intalniri.
Fotografii si amintiri cu Graiul Salajului
Dupa mai bine de o ora de depanat amintiri, plini de emotie, absolventii promotiei 1952 au dorit sa imortalizeze momentul in Sala „Avram Iancu” a Primariei, acolo unde, pe vremea lor, era o sala de sport. „Am chemat un fotograf. Haideti sa megem sa ne fotografiem, pentru ca nu se stie cand vom mai avea ocazia sau daca vom fi in aceeasi formula”, spunea Maria Anton. Dupa cateva fotografii de grup, cei 15 „invingatori” au continuat discutiile si povestile la o masa festiva, oraganizata tot de ei, la restaurantul Silvania. Aici, cei care nu locuiesc in Zalau, au primit cadou de la colegii lor un ziar Graiul Salajului tiparit in urma cu 10 ani, in care a fost publicat un articol despre intalnirea lor de 50 de ani. Iar colonelul Ioan Gherman le-a daruit o carte editata de Centrul Militar Judetean, „Eroii Salajului si faptele lor”.

Post Views: 66