Castelul din Treznea poarta stigmatul urii fata de stapanii sai

La 72 de ani de la nefericitele evenimente de la Treznea, cand trupele horthyste au masacrat peste 80 de localnici, autoritatile judetene au decis sa se implice in reabilitarea castelului Bay din localitate. Aflat intr-o stare de degradare avansata, castelul Bay din Treznea este martorul mut al evenimentelor sangeroase din 1940 si poarta stigmatul urii locuitorilor fata de stapanii Bay care au adus urgia sangelui asupra satului in toamna acelui septembrie trist pentru istoria ambelor popoare – roman si maghiar.
Castelul familiei Bay, stapanii domeniului din Treznea, a fost construit la mijlocul secolului XIX. Situat pe domeniul grofului Bay Ferenc, in mijlocul satului Treznea, castelul a fost locuit pana in 1944, cand familia Bay a trebuit sa plece din cauza evenimentelor pe care le-a provocat in sat. Oamenii inca isi amintesc terifiati de evenimentele din toamna anului 1940, cand armatele horthyste au masacrat localnici a caror singura vina a fost ca erau romani. Stapanul Bay, suparat pe sateni, a chemat soldatii horthysti sa le dea o lectie, iar evenimentele au scapat de sub control. Barbati, femei, copii, nu a contat atunci pentru horthysti, au fost vanati si impuscati, apoi ingropati la comun. Aproape fiecare familie din Treznea a avut de suferit de pe urma prigoanei, ramanand copii orfani sau nenorociti pe viata de gloantele neiertatoare. In 1944, cand Transilvania a revenit Romaniei, familia Bay a fugit din Treznea, de teama repercusiunilor. Groful Bay Ferenc a fost declarat criminal de razboi si si-a pierdut toate proprietatile din Romania. Insa, ura fata de nenorocirile priciunite a supravietuit trecerii timpului si, la 72 de ani de la martiriu, castelul Bay este cel care primeste tributul acestei uri. In vremea regimului comunist, castelul era folosit de Colectiv fie ca spatiu de depozitare, fie ca vestiar pentru echipa locala de fotbal. Pe ruinele sale se vad interventiile nepasatoare ale unui regim care n-a stiut sa pretuiasca o opera arhi-tectonica. Usi zidite, tencuieli cu ciment care au distrus peretii, fire de curent electric care au alterat frumusetea initiala a cladirii. Insa, de 20 de ani incoace, nimeni nu a mai avut grija de aceasta cladire. Unii localnici vorbesc de nepasarea autoritatilor care nu au avut grija de cladire. Altii spun ca intentionat a fost lasata in paragina, ca timpul sa stearga de pe fata pamantului si ultima amintire a celor vinovati de masacrul de la Treznea.
Ruine si nepasare
Un corp de cladire galbena, unde a locuit sotia grofului Bay, acoperita cu sindrila, cu geamurile sparte, este singura parte cat de cat intreaga care mai sta marturie a opulentei cladirii de odinioara. Era si mai greu de distrus aceasta cladire, pentru ca zidurile sunt din piatra de rau. Aici sunt doua nivele, iar prin ceea ce a fost odinioara usa de intrare se vede plafonul de lemn care era podeaua primului etaj. Si patru stalpi de lemn, macinati de timp, cu urme de trestie. „Probabil erau imbracati frumos in tencuiala”, spune viceprimarul comunei Treznea, ghidul nostru printre ruinele castelului Bay. Cealalta cladire, construita din caramida arsa, este fara acoperis. Intr-o incapere din fund, singura ramasa cat de cat in picioare, zac o multime de rame si geamuri vechi, care nu par a fi de la cladirea aceasta. Scormonind in praful de var de pe jos, in camaruta aceasta dam de patratele colorate de gresie. Nu se stie daca apartin cladirii initiale sau gresia a fost pusa in vremea comunistilor, cand aici functiona vestiarul echipei de fotbal. La ferestrele inalte, care probabil erau la etaj, se mai pastreaza stocatura originala. Si mai erau beciurile vechi, care au fost folosite pana in 1989 ca depozit de catre cei de la colectiv. Mai mult, se pare ca anul 1989 a fost punctul terminus al conservarii cladirii. „Pana in 1989 cladirea era functionala, pentru ca acolo era un dispendar veterinar”, spune si Doina Cocis, directorul Directiei de Cultura.
Autoritatile judetene vor reabilitarea castelului
Duminica s-au marcat la Treznea 72 de ani de la nefericitele evenimente din 1940. Ca de fiecare data, tot ce inseamna sefime a ad-ministratiei judetene a pornit spre monumentul martirilor de la Treznea, pentru a depune coroane de flori si a-si arata compasiunea fata de victimele horthyste. Insa, la finalul manifestarii, prefectul judetului Filonas Chis a dorit sa vada in ce stare este castelul Bay. Impreuna cu Doina Cocis, seful Directiei de Cultura, insotiti de primarul comunei Treznea – Emanoil Stanciu, au vizitat ruinele a ceea ce a fost odata castelul Bay. Prefectul nu a putut decat sa constate ca acesta se afla intr-un stadiu avansat de degradare. „In urma discutiilor purtate cu reprezentantii Primariei Treznea si cu cei ai Directiei Judetene de Cultura s-a decis realizarea unui proiect tehnic pentru reabilitarea acestui castel, iar mai apoi, depunerea unei cereri de finantare, avand ca sursa fondurile europene”, spune purtatorul de cuvant al Prefecturii, Oana Ciobanu.
Localnicii pastreaza resentimente
Ieri, o echipa de la Graiul salajului a vizitat castelul Bay si a stat de vorba cu primarul comunei. Emanoil Stanciu spune ca acest castel este o problema pentru administratia locala, pentru ca statutul sau de monument istoric incurca alte proiecte care ar putea fi derulate in zona – construirea unui bloc ANL sau chiar un parc pentru copii. „Am cerut declasarea castelului, ca sa-l putem darama, dar ni s-a refuzat acest lucru. Acuma, vor sa il reabilitam. Ar fi o ideee, pentru ca l-am putea introduce intr-un circuit turistic, alaturi de cascadele care sunt la noi si biserica de lemn. Dar, bugetul comunei este si asa mic, nu stiu daca vom reusi sa facem proiectul singuri, va trebui sa fim sprijiniti din alta parte”, crede primarul.
Insa, localnicii din Treznea au parerile impartite cu privire la reabilitarea castelului Bay. „Eu sunt venit de ginere aici, nu i-am prins pe grofi. Castelul era frumos odata, pacat ca l-au lasat sa se distruga. Nu ma deranjeaza daca il fac inapoi cum a fost”, ne spune un batran care sta aproape de fostul domeniu al familiei Bay. O femeie de 82 de ani, Maria Birjac, isi aduce aminte ca pe vremuri resedinta boierului era foarte frumoasa si avea un parc mandru. „Nu am intrat noi acolo, nu aveam noi ce cauta la boier, da@ povesteau slujile ca aveau incaperi faine si ce frumos era inauntru”, spune femeia. Pe boierul Bay si pe sotia acestuia nu si-i aminteste, avea doar 10 ani. Stie ca batranul avea un fecior, Feri, si un nepot, dar ca au fugit cand au venit armatele romanesti si nu mai stie nimeni nimic de ei. „Au venit unii sa filmeze castelul, dupa Revolutie. Dar au venit noaptea. I-am vazut si tare spaima mi-a fost ca vine iara boierul acasa”, povesteste Maria Birjac. Insa nu are nimic impotriva sa fie reabilitat castelul, chiar daca si ea a avut de suferit atunci. In 1940, horthystii i-au omorat mama si pe sotia fratelui ei. „Acuma sa-l faca, sa fie la fel de fain ca atunci, dar sa nu-l dea napoi la aia. Ori sa-l aprinda, ase cum ne-au aprins noua sura si casa bunicilor, ori sa-l faca”, mai spune Maria Birjac. Fiul sau insa este mult mai vehement. „Nu vrem sa-l faca. Nu avem nimic cu etnicii maghiari, mai sunt cateva familii aici si ne intelegem bine cu ei. Dar castelul nu vrem sa-l refaca. Nu e bine pentru sateni, multi au avut de suferit dupa horthysti, de ce sa-l refaca?”, spune barbatul care nu este atat de iertator ca Maria Birjac.
Circuitul castelelor si conacelor din Salaj
Cei de la autoritatile judetene sunt decisi sa salveze cladirea-monument de pa-trimoniu. Doina Cocis, directorul Directiei Judetene de Cultura, spune ca Primaria din Treznea a facut pana acuma doua cereri de declasare a monumentului si ambele au fost respinse. „Le-am explicat clar ca nu vor primi niciodata declasarea monumentului si ca este necesar sa se orienteze spre alta solutie”, spune Cocis. Mai mult, sefa Directiei Judetene de Cultura este decisa sa faca tot ce poate pentru ca acesta sa fie readus la starea initiala si sa fie redat circuitului turistic. Consiliul Judetean are deja in derulare doua proiecte de valorificare a zestrei salajene de patrimoniu, un circuit al bisericilor de lemn si un circuit la castrelor romane. Pe acest model, Doina Cocis spune ca astazi ii va propune presedintelui Consiliului Judetean creionarea unui proiect al circuitului castelelor si conacelor salajene. „Pentru inceput vreau sa propun introducerea in acest proiect al castelului Bay, al celui de la Dragu si al conacului din Jibou, unde a functionat sectia de bolnavi neuropsihici. Sunt trei cladiri de patrimoniu care ar trebui redate circuitului turistic”, spune Doina Cocis. Daca va reusi sa convinga autoritatile judetene si sa schimbe mentalitatea oamenilor din Treznea, ramane de vazut. Pana la concretizarea acestor proiecte, castelul Bay ramane victima nepasarii si a intemperiilor.
Monument de patrimoniu
Construit la mijlocul secolului XIX, castelul Bay era o cladire cu o arhitectura frumoasa, avand si elemente de unicat la nivelul tarii noastre. Initial, se spune, ar fi fost ridicata cladirea inalta, locuinta a grofului Bay Ferenc, care avea si un turn inalt. Odata cu casatoria acestuia, s-a adaugat la constructie cladirea destinata sotiei stapanului, mai scunda, ca pentru a arata ca provine dintr-o familie nobiliara cu rang mai mic decat a lui Bay Ferenc. Insa, odata cu casatoria, doamna Bay a fost inobilata si acest lucru este reflectat chiar de resedinta. Intre cele doua cladiri a fost ridicata o punte, similara Puntii Suspinelor din Venetia, element arhitectural unicat in tara noastra. Se spune ca domeniul castelului Bay cuprindea mai multe cladiri, fiecare avand destinatii specifice: bucatarii, locuinte pentru slujitori, grajduri. Iar in jurul castelului era un parc frumos, cu fantana si alei. Acum, doar un plop batran care pazeste intrarea, daramata, si ea in cladirea doamnei Bay mai aminteste de frumusetea domeniului de odinioara.