Miracolul de la Guadalupe: o altă provocare pentru știință!

Dragi cititori, este în natura umană să încercăm să explicăm fenomenele din jurul nostru, însă trebuie să recunoaștem că știința are limitele ei, pe care nu le poate depăși. În ciuda progreselor științifice din ultimele secole, există încă numeroase mistere care nu pot fi explicate și clarificate și care sunt atribuite supranaturalului.

Unul dintre aceste mistere fascinante este si cel al aparițiilor Maicii Domnului din 9-12 decembrie, anul 1531, în Mexic, într-o suburbie a orașului Ciudad de Mexico,  pe colina Tepeyac.

Sub chipul unei frumoase metiste, stând într-o lumină strălucitoare, îmbracată într-o rochie roșie și o mantie verde albastră care-i acoperea capul, Fecioara Maria se arată de patru ori indigenului Juan Diego, recent convertit la creștinism, exprimându-și dorința de a fi construit la poalele muntelui un sanctuar marian. Frumoasa Doamnă l-a chemat pe nume cu gingășie, spunându-i că este ”De-a Pururi Fecioara Maria, Mama Dumnezeului Unic și Adevărat”. La îndemnul Fecioarei Maria, Juan Diego împărtășește experiența trăită primului episcop al Mexicului, Fray Juan Zumarraga, care, vădit îndoielnic, cere o dovadă a veridicității apariției. Fecioara Maria îi cere lui Juan să ia florile dintr-un trandafir care a apărut în mod miraculos în Tepeyac, în acea dimineață de iarnă. Întorcându-se la episcop, când își deschide mantaua (tilma) pentru a prezenta florile, a apărut uluitor imaginea Fecioarei de Guadalupe imprimată pe pânză. Impresionant, imaginea Ei era imprimată în culori exact așa cum îi apăruse mesagerului său.

Sfânta Fecioară Maria de Guadalupe este singura icoană care s-a imprimat ea însăși în interiorul tilmei lui Juan Diego. Imprimeul sacru își păstrează în mod miraculous culorile din anul 1531, iar materialul care îi servește drept suport își păstrează proprietățile naturale. Studii oftalmologice realizate asupra ochilor Fecioarei au detectat faptul că, dacă se apropie de ei o sursă de lumină, retina se contractă, iar, îndepărtând-o, se dilată din nou, exact cum s-ar comporta ochiul viu. Gradul de căldură al fibrei de agavă menține o temperatură constantă de 36,6 grade, asemănătoare cu aceleia a unui om în viață. Studii științifice nu reușesc să descopere originea coloritului ce formează icoana, nici modul în care a fost pictată.

Oamenii de știință de la NASA au afirmat că materialul care formează culorile nu aparține nici unui grup de elemente cunoscute pe pământ. S-a făcut un experiment cu o rază laser care a fost trecută peste țesătură și s-a constatat faptul că imprimeul plutește la o distanță de zecimi de milimetru deasupra țesăturii, fără a o atinge. Fibra de agavă care conține pânza icoanei nu poate dura mai mult de 20-30 de ani. Acum câteva secole s-a pictat o replică a icoanei pe o pânză din fibră de agavă, dar aceasta s-a dezintegrat după câteva decenii, în timp ce, după aproape 500 de ani de la minune, icoana Fecioarei Maria de pe tilma lui Juan Diego este intactă.

Pe locul acestor apariții miraculoase s-a construit sanctuarul marian care se numește Biserica Sfintei Fecioare Maria de Guadalupe din Mexic, lăcașul devenind unul dintre cele mai populate locuri de pelerinaj din întreaga lume.

Juan Diego, marcat de evenimentele la care a luat parte, și-a petrecut toată viața frecventând cu asiduitate catehezele și Sfintele Taine ale Bisericii, devenind un model de trăire exemplară, din toate punctele de vedere. Faima lui de sfințenie, pe care o avea deja în viață, a crescut cu timpul.

Biserica Romano-Catolică o serbează pe Fecioara Maria de Guadalupe în fiecare an la data de 12 decembrie, zi de maximă afluență în Mexic, când milioane de pelerini cu inimile pline de speranță vin să o sărbătorească pe Maica Domnului, Cea care-i conduce pe cei descurajați, vitregiți de demnitate și sens, la sursa supremă a binelui: Iisus Christos.