Rezultatul referendumului este asumat ca o victorie de Traian Basescu si de catre oamenii presedintelui, pe baza unui detaliu tehnic – pragul electoral nu a fost atins. In virtutea acestui element, Traian Basescu se poate intoarce la Cotroceni. Insa, votul negativ primit de Traian Basescu, in ciuda boicotului promovat de acesta, ii desfiinteaza legitimitatea ocuparii functiei de presedinte al Romaniei. In anul 2009, cand a candidat pentru functia de presedinte, in primul tur, alaturi de principalii sai contracandidati Mircea Geoana de la PSD si Crin Antonescu de la PNL, impreuna au fost votati de un numar de opt milioane de romani. In turul doi, Traian Basescu l-a batut la mustata pe Mircea Geoana si a devenit presedinte ales cu 5,2 milioane de voturi. Acum, presedintele Traian Basescu a primit un vot negativ din partea populatiei, 7,4 milioane de romani aratand ca nu-l mai vor. Isi pierde astfel legitimitatea pe functie, chiar daca la referendumul de duminica nu s-a indeplinit pragul electoral. Traian Basescu a cerut simpatizantilor sai sa nu mearga la vot. In felul acesta, marea majoritate a celor care l-au votat in 2009, nu s-au prezentat la urne. Totodata,Traian Basescu isi asuma si cele 40 de procente de alegatori care in mod uzual nu merg la vot, ceea ce nu este o chestiune corecta. In 2009 nu a reusit sa obtina un numar de voturi cel putin egal cu cel al oamenilor care au votat duminica impotriva sa. Trebuie luat in calcul si non-combatul electoratului maghiar. UDMR-ul nu s-a implicat in campania pentru referendum, iar acest lucru s-a vazut prin prezenta la vot in judetele cu populatie preponderent de etnie maghiara. Abia in jurul orei 19,00, in ziua de duminica o parte a liderilor UDMR au iesit public si au indemnat lumea sa iasa la vot. Insa reactia liderilor UDMR a fost cauzata de ingerinta premierului maghiar Viktor Orban, care ceruse maghiarilor din Transilvania sa-l ajute pe Traian Basescu, boicotand referendumului. Iesirea liderilor UDMR insa a fost tardiva. Chiar daca s-a constatat o crestere a numarului de algatori in sectiile de votare imediat dupa aceea, a fost prea tarziu pentru a se mai schimba ceva.
Oricum, mobilizarea la votul de duminica are corespondenta doar in anii 90, cand, la primele alegeri democrate, Ion Iliescu a fost ales cu aproximativ acelasi numar de voturi – 7,4 milioane. In 1996, Emil Constantinescu era presedinte in urma optiunii a sapte milioane de romani, interesul alegatorilor scazand cu fiecare scrutin electoral. In anul 2000, Ion Iliescu revenea la Cotroceni, pe baza votului a 6,7 milioane de romani, iar in 2004, Traian Basescu era ales presedinte, la primul mandat, cu 5,1 milioane de voturi. Daca s-a consacrat ca politician caruia nu-i este frica de luptele electorale, Traian Basescu declarandu-se de fiecare data trimisul poporului pe scena politica, la referendumul de duminica acelasi Basescu a fost nevoit sa fenteze „judecata poporului”. Dupa votul de duminica, chiar daca a castigat pe baza unei prevederi de prezenta obligatorie, Traian Basescu a pierdut tot ce a castigat in ultimii 20 de ani – imaginea de politician care este legitimat de vot si care transeaza disputele politice prin apelul la electorat.

Post Views: 60